Declarațiile lui Nicolae Păun, reprezentant al romilor în coaliția de guvernare, referitoare la creșterea inegală a taxelor și impozitelor locale în cartierele de romi față de cele locuite de români, aduc în discuție o problemă de principiu, nu doar una fiscală. Potrivit acestuia, aplicarea unor reguli diferite în funcție de etnie subminează conceptul de egalitate în societate.
👉 Critici privind lipsa egalității în aplicarea taxelor locale
Nicolae Păun subliniază că discursul public al liderilor romilor a fost construit pe ideea corectă a egalității: drepturi egale, tratament egal, fără discriminare. Totuși, când vine vorba despre obligații fiscale, această egalitate devine negociabilă, ceea ce creează un precedent periculos. El afirmă că „nu poți cere tratament identic din partea statului, dar să soliciți diferențiere atunci când vorbim despre taxe”.
Argumentul lipsei utilităților sau al actelor de proprietate în aceste zone nu justifică impunerea unor taxe diferite, ci evidențiază probleme precum lipsa investițiilor publice și tolerarea unor situații ilegale. În viziunea sa, soluția nu este reducerea obligațiilor fiscale, ci respectarea legalității și aplicarea acelorași reguli pentru toți cetățenii.
👉 Impactul diferențierii fiscale pe criterii etnice
Reprezentantul romilor atrage atenția că România se confruntă cu comunități sărace și în alte zone, locuite de români, care nu beneficiază de infrastructură precum asfalt, canalizare sau iluminat public. Cu toate acestea, aceste comunități nu solicită impozite mai mici. Astfel, premisele fiscale diferențiate pentru cartierele de romi echivalează cu o fiscalitate pe criterii etnice, chiar dacă este prezentată sub forme sociale.
El insistă că un mesaj clar și corect pentru construirea unei societăți juste trebuie să fie acela de „drepturi egale, obligații egale, reguli egale”. Statul trebuie să susțină comunitățile vulnerabile prin educație, investiții și politici publice coerente, dar nu prin relaxarea legii fiscale, care pune în pericol principiul egalității.
