Înapoi
Activitatea artistică a pictorului Dumitru Popa, un monument al artei moldave
Cultura

Activitatea artistică a pictorului Dumitru Popa, un monument al artei moldave

Postat pe 06 Jan 2025

Update 1 an în urmă

Timp de citire: 4 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Activitatea artistică a pictorului Dumitru Popa, un monument al artei moldave

Dumitru Popa, un renumit pictor, s-a născut pe 1 aprilie 1902 în comuna Vârșătura, județul Vrancea. A dovedit un talent remarcabil încă din tinerețe, absolvind Școala Normală în 1923 și continuându-și studiile la Școala Națională de Arte Frumoase din București între 1924 și 1929. Acolo, a fost studentul lui Camil Ressu, având ca colegi după cum sunt Ion Irimescu și Alexandru Ciucurencu.

A avut o carieră prolifică, participând la numeroase expoziții în România, dintre care prima a fost în 1927, organizată împreună cu Dem. Iordache în sala Prefecturii județului Putna. După aceea, a continuat să expună lucrări în Focșani, Tifesti, Jaristea, dar și la Pavilionul Oficial de la București, unde a câștigat un premiu în 1939 pentru pictură.

Dumitru Popa s-a implicat activ în viața artistică din Galați, fiind membru al Cenaclului Artiștilor Plastici înființat în 1951 și contribuind astfel la dezvoltarea artei plastice din regiune. De asemenea, alături de alți artiști, a participat la activități educaționale ce au dus la înființarea Cenaclului Plastic „Gheorghe Tattarescu”.

În cariera sa, Popa a abordat diverse teme, fiind cunoscut în special pentru peisajele sale montane și rurale. A imortalizat cu culoare natura vibrantă a Moldovei, surprinzând frumusețea peisajului rural, casele tradiționale și viața cotidiană a oamenilor. Lucrările sale includ titluri precum „Pe malul Putnei”, „La Campineanca” și „Stejarul din Vânători”.

Pe lângă peisaje, artistul a explorat și tematica urbană, capturând viața din Focșani, precum și peisaje din alte colțuri ale lumii, cum ar fi Pireu, strâmtoarea Bosfor și Balcic. Lucrările sale sunt caracterizate printr-un desen precis și o paletă bogată, artistul utilizând atât tehnica uleiului, cât și acuarela, tempera și tehnici mixte.

Dumitru Popa a murit pe 6 ianuarie 2000 la Focșani, însă lucrările sale continuă să fie expuse în cadrul Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” din Focșani și în diverse colecții din țară și din străinătate. A fost descris de criticul de artă Valentin Ciuca ca un „pictor de factură clasică”, capabil să surprindă esența realității printr-o interacțiune profundă cu natura.

Prin talentul său, Dumitru Popa rămâne o figură emblematică a artei românești, dedicându-și întreaga viață pasiunii sale de a reda frumusețea lumii prin artă.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Cultura
Cultura

Filiala Galați a UAPR prezintă Salonul de iarnă cu 42 de lucrări diverse

În contextul sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” găzduiesc Salonul de iarnă al Filialei Galați a UAPR, ediția 2025/2026, care cuprinde 42 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și artă decorativă semnate de artiști din generații variate. Evenimentul, conform %source%, oglindește potențialul creativ al membrilor filialei locale, recunoscută ca una dintre cele mai active din țară.

Cultura

Gălățenii au omagiat Ziua Culturii Naționale la statuia lui Mihai Eminescu

În parcul „Mihai Eminescu” din Galați, comunitatea locală s-a reunit joi, 15 ianuarie, pentru a celebra Ziua Culturii Naționale și 176 de ani de la nașterea poetului. Evenimentul, organizat de mai multe instituții culturale, a adus un omagiu simbolic „Luceafărului poeziei românești”, marcând importanța operei lui Mihai Eminescu în patrimoniul cultural național, potrivit organizatorilor.

Cultura

Specialiștii discută în simpozion despre impactul operei lui Mihai Eminescu

Centrul de Studii și Cercetări Danubiene din Galaţi și Biblioteca Metropolitană București au organizat un simpozion dedicat patrimoniului cultural și literar românesc, punând în evidență contribuția majoră a lui Mihai Eminescu la definirea identității naționale. Evenimentul a adus împreună experți care au analizat semnificația poetului în contextul istoriei și culturii României.

Cultura

Marina Gherghef explorează Adolescența și Eternitatea prin proze lirice la Cenaclul „Noduri și Semne”

Într-o reuniune recentă a Cenaclului „Noduri și Semne”, Marina Gherghef a prezentat două proze scurte cu substanță lirică și filozofică, remarcate de critici pentru profunzimea și simbolismul lor. Cenaclul „Noduri și Semne”, potrivit mai multor opinii exprimate la eveniment, a evidențiat în aceste texte o meditație adolescentină asupra absolutului și a maturizării interioare.

Acasa Recente Radio Județe