Înapoi
Elena Hanagic: O artistă de referință a picturii românești
Cultura

Elena Hanagic: O artistă de referință a picturii românești

Postat pe 25 Jan 2025

Update 11 luni în urmă

Timp de citire: 3 minute

Articol scris de: Ion Ionescu

Elena Hanagic: O artistă de referință a picturii românești

Elena Hanagic a fost una dintre figurile emblematice ale artei plastice din Galați, având un rol esențial în înființarea Cenaclului Artiștilor Plastici în 1951, alături de nume de marcă precum Nicolae Mantu și Gheorghe Levcovici. Această organizație a fost ulterior integrată în Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Născută pe 13 mai 1907 în Răducăneni, județul Iași, Elena s-a mutat la Galați împreună cu familia sa după Primul Război Mondial, unde tatăl ei, Gheorghe Radu, a deschis o farmacie. A urmat studiile la Universitatea București, Facultatea de Drept, și Academia de Arte Frumoase, unde a studiat sub îndrumarea profesorului Jean Steriadi. După absolvire, a profesat ca avocat, dar și-a dedicat timpul picturii, devenind cunoscută ca acuarelistă.

Primul său debut artistic a avut loc în primăvara anului 1934, la Salonul Oficial de Pictură și Sculptură din București. Elena a participat la numeroase expoziții atât în Galați, cât și în alte orașe din țară, precum Tecuci și Focșani. Lucrările sale reflectau imagini panoramice ale orașului Galați, aspecte din viața cotidiană a locuitorilor și peisaje din Delta Dunării.

Artista a fost cunoscută pentru acuarelele sale inedite, caracterizate printr-o observare minuțioasă a luminii și o tehnică rafinată. Multe dintre lucrările sale reușesc să transmită o stare de optimism și liniște, cu o paletă de culori echilibrată și nuanțată. Peisajele sale includ teme variate de la industrii locale până la frumusețea naturală a regiunilor montane.

Pe lângă peisaje, Elena Hanagic a explorat și genul portretului, realizând portrete ale celor dragi, inclusiv ale fiicelor sale și a pictorului Nicolae Mantu. Aceste lucrări stau mărturie nu doar pentru abilitatea sa artistică, ci și pentru afecțiunea pe care a resimțit-o față de subiecții aleși.

Începând din 1970, când a trecut în neființă, Elena Hanagic a rămas o figură importantă în istoria artei din Galați. Lucrările ei continuă să inspire și să aducă bucurie celor care le contemplă, păstrând vie amintirea unei artiste dedicate, cu un stil inconfundabil și o sensibilitate aparte față de frumos.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Cultura
Cultura

Filiala Galați a UAPR prezintă Salonul de iarnă cu 42 de lucrări diverse

În contextul sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” găzduiesc Salonul de iarnă al Filialei Galați a UAPR, ediția 2025/2026, care cuprinde 42 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și artă decorativă semnate de artiști din generații variate. Evenimentul, conform %source%, oglindește potențialul creativ al membrilor filialei locale, recunoscută ca una dintre cele mai active din țară.

Cultura

Gălățenii au omagiat Ziua Culturii Naționale la statuia lui Mihai Eminescu

În parcul „Mihai Eminescu” din Galați, comunitatea locală s-a reunit joi, 15 ianuarie, pentru a celebra Ziua Culturii Naționale și 176 de ani de la nașterea poetului. Evenimentul, organizat de mai multe instituții culturale, a adus un omagiu simbolic „Luceafărului poeziei românești”, marcând importanța operei lui Mihai Eminescu în patrimoniul cultural național, potrivit organizatorilor.

Cultura

Specialiștii discută în simpozion despre impactul operei lui Mihai Eminescu

Centrul de Studii și Cercetări Danubiene din Galaţi și Biblioteca Metropolitană București au organizat un simpozion dedicat patrimoniului cultural și literar românesc, punând în evidență contribuția majoră a lui Mihai Eminescu la definirea identității naționale. Evenimentul a adus împreună experți care au analizat semnificația poetului în contextul istoriei și culturii României.

Cultura

Marina Gherghef explorează Adolescența și Eternitatea prin proze lirice la Cenaclul „Noduri și Semne”

Într-o reuniune recentă a Cenaclului „Noduri și Semne”, Marina Gherghef a prezentat două proze scurte cu substanță lirică și filozofică, remarcate de critici pentru profunzimea și simbolismul lor. Cenaclul „Noduri și Semne”, potrivit mai multor opinii exprimate la eveniment, a evidențiat în aceste texte o meditație adolescentină asupra absolutului și a maturizării interioare.

Acasa Recente Radio Județe