Instabilitatea politică afectează economia României
Instabilitatea politică afectează economia României
Deciziile economice recente din România sunt influențate de instabilitatea politică, guvernul actual fiind la doar câteva voturi distanță de o posibilă schimbare. În acest context, suveranistii și izolaționiștii câștigă teren, iar datoria bugetară continuă să crească. Aceste aspecte au dus la o majorare a riscurilor legate de țară, iar dobânzile la care România poate să se împrumute au crescut semnificativ, începând cu primul tur al alegerilor prezidențiale, de la aproximativ 6,5% la 7,5% sau chiar 8%. Acest lucru se traduce în aproximativ un miliard de euro, având în vedere că guvernul va trebui să împrumute în acest an 231 miliarde de lei, atât în lei, cât și în valută.
În prezent, România figurează ca cel mai mare emitent de datorie suverană în euro din zona Europei Centrale și de Est. La BVB, titlurile de stat cu scadență de 10 ani au fost cotate la începutul acestei săptămâni la un randament de 8,15%, în creștere față de 7,48% la sfârșitul anului precedent.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a încheiat un articol publicat recent sugerând că dorința de a „recupera” România ar putea aduce aminte mai mult de anii '80, caracterizați prin frig, foame și frică, decât de anii recenti, marcați de călătorii, distracție și cumpărături.
Pe de altă parte, Trezoreria a realizat un împrumut de 300 de milioane de lei, la o dobândă medie anuală de 7,93% pentru scadența din februarie 2038. Cererea pentru aceste titluri a fost ridicată, atingând 669 milioane de lei. Eforturile BNR de a menține stabilitatea cursului în perioada ce precede noi alegeri prezidențiale, împreună cu împrumuturile bilaterale de pe piața locală și incertitudinile legate de politicile fiscale guvernamentale, au condus la o scădere a lichidității zilnice de la 50-60 miliarde de lei la 20-30 miliarde de lei.
Aceste schimbări au dus la o creștere constantă a indicilor ROBOR, imediat după primul tur al alegerilor. La începutul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni a crescut la 5,94%, comparativ cu 5,55% la începutul lui noiembrie. Indicele pe șase luni a rămas la 6%, iar cel de 12 luni s-a stabilizat la 6,09%.
Pe piața valutară, stabilitatea este menținută, BNR dorind acest lucru. Cursul euro a crescut ușor, ajungând la 4,9765 lei, față de 4,9751 lei la începutul săptămânii anterioare. Cotatiile valutelor au crescut la limite superioare, având un interval de 4,976 - 4,977 lei. În așteptarea primului discurs al președintelui Donald Trump cu privire la prioritățile economice și politice ale administrației sale, piețele au fost mai prudente. Euro s-a tranzacționat între 1,0267 și 1,0327 dolari, iar media pentru dolarul american a scăzut la 4,8238 lei, de la 4,9109 lei în săptămâna anterioară. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,2980 la 5,2821 lei, iar cel al lirei sterline a scăzut de la 5,8939 la 5,88 lei.
Prețul gramului de aur a urcat la 420,2344 lei, apropiindu-se de maximul istoric de 420,8502 lei, atins săptămâna trecută. Metalul prețios se tranzacționează între 2.690,60 și 2.712,80 dolari pe uncie.
