Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță o creștere semnificativă a ritmului de utilizare a fondurilor europene, care în ultima jumătate de an au început să ajungă în economie de cinci ori mai rapid. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, această evoluție reflectă o mobilizare profesională care a pus în mișcare mecanisme financiare anterioare blocate, contribuind decisiv la rezultatele financiare ale României.
Dragoș Pîslaru detaliază faptul că, în intervalul analizat până la 31 decembrie 2025, rata de absorbție a fondurilor de coeziune s-a dublat, crescând de la 3 miliarde euro (9,91%) la 6,3 miliarde euro (20,4%). Aceasta reprezintă o „accelerare masivă și fără precedent” față de perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 23 iunie 2025.
Ministrul subliniază că fondurile atrase efectiv prin rambursări de la Comisia Europeană au avansat de la 2,9 miliarde euro (9,41%) în patru ani și jumătate la 5,2 miliarde euro (16,6%) în ultimele șase luni, echivalentul a 2,3 miliarde euro intrați în conturile statului în această perioadă.
Datele oficiale indică faptul că sumele plătite lunar către beneficiari au crescut de la o medie de 86,6 milioane euro pe lună în perioada 2021 – iunie 2025, la 456,2 milioane euro pe lună în ultimele șase luni ale anului 2025. De asemenea, rambursările către bugetul de stat au sărit de la 54 milioane euro la 374 milioane euro lunar, aproape de șapte ori mai mult.
Întrucât ultimele șase luni reprezintă doar 10% din perioada exercițiului financiar 2021-2027, impactul lor a fost major: „În doar jumătate de an, s-a realizat peste o treime din tot ce s-a făcut în precedenții patru ani și jumătate. Ritmul mediu lunar de absorbție a crescut de peste cinci ori. Fondurile europene sunt singura șansă reală de a compensa deficitul bugetar și de a repara efectele gestiunii populiste din trecut. Ținta pentru 2026: vom lansa toate apelurile rămase și ne propunem să atragem peste 5 miliarde euro doar pe coeziune”, a explicat ministrul Pîslaru.
La mijlocul anului 2025, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) traversa o perioadă dificilă, cu negocieri blocate și cereri de plată suspendate, ceea ce genera o implementare dificilă a proiectelor. Pentru a asigura transparență și responsabilitate, ministerul a introdus Tabloul de bord PNRR, unde sunt monitorizabile public toate cele peste 20.000 de proiecte.
„2026 este Anul PNRR. Obiectivul nostru este să atingem ținta ambițioasă de 10 miliarde euro pentru acest an”, a precizat Dragoș Pîslaru, consolidând astfel angajamentul pentru o absorbție eficientă și transparentă a fondurilor europene.
Circa două sute de angajați ai combinatului Liberty au organizat, marți dimineață, un protest în fața Prefecturii Galați, nemulțumiți că nu și-au primit salariile de aproape trei luni. Salariații cer drepturi clare și transmit mesaje puternice în cadrul manifestației, potrivit sursei din teren.
Chiar dacă inflația a rămas aproape de 10% la sfârșitul lui 2025, perspectivele pentru 2026 sunt mai optimiste, cu o medie anuală anticipată de 6,5%, conform Comisiei Naționale de Prognoză, care în raportul său din decembrie oferă detalii despre evoluția prețurilor. De asemenea, indicii ROBOR au început să scadă după ce BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%, iar cursul euro și alte valute importante au avut evoluții fluctuante în piața locală.
De la începutul lunii ianuarie 2026, prețul aurului a crescut semnificativ, depășind pragul istoric de 4.748 dolari pe uncie, pe fondul unei scăderi accentuate a dolarului american și a incertitudinilor generate de relațiile tensionate dintre SUA și țările europene. Conform unei analize Libra Internet Bank, evoluția cursului euro în piața locală rămâne influențată de absorbția fondurilor europene, cu un impact direct asupra pieței valutare și creditelor.
Lunea aceasta, Banca Națională a României a decis să păstreze rata dobânzii de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, potrivit comunicatului emis după prima ședință de politică monetară a anului 2026. Comunicatul BNR subliniază o perspectivă de scădere lentă a inflației în primele luni și menționează riscurile semnificative generate de tensiunile geopolitice și economice externe, care pot influența evoluția leului și a dobânzilor.
