Scepticism pe piețele financiare din România în fața lipsei unui program economic clar
Piața financiară din România manifestă un scepticism crecând cu privire la absenta unui program economic concret și naționalizarea principalelor industrii. Aceasta stare de incertitudine ar putea afecta, în următoarele două sau trei luni, pensionarii și bugetarii, care riscă să nu-și primească pensiile sau salariile din lipsa fondurilor europene.
Autoritățile și Banca Națională a României (BNR) își doresc să sprijine moneda națională, ceea ce a fost realizat prin vânzări de valută pe piață. Ministrul Finanțelor, Marcel Bolos, a anunțat că au fost scoși 6 miliarde de euro din fondul special de rezervă al Guvernului pentru a stabiliza cursul și a acoperi cheltuielile curente ale statului. În aceeași notă, BNR a fost obligată să cheltuie aproximativ un miliard de euro pentru a menține stabilitatea leului, care este principalul sau instrument în combaterea inflației.
Cristian Popa, membru al consiliului de administrație al BNR, a declarat recent că "intrarile de valută au devenit ieșiri", observând totodată o corelare între acest fenomen și creșterea dobânzilor. "Cursul contează foarte mult, mai ales că este ceasul economiei", a adăugat el, subliniind importanța stabilității cursului valutar. Popa a mai menționat că, deși BNR a optat pentru o stabilitate relativă a cursului valutar, nu este garantat că lucrurile vor rămâne constante în cazul în care dezechilibrele macroeconomice nu sunt corectate.
Analizând evoluția recentă, culoarul de tranzacționare pentru leu s-a restrâns la 4,976 - 4,977 lei, dar în ultimele două sesiuni, maximul a atins 4,978 lei. Astfel, media de miercuri a fost similară cu cea de marți, situându-se la 4,9770 lei. Situația actuală a fost anticipată de BNR, care a păstrat rata de referință la 6,5% în cadrul ultimei sale întâlniri de politica monetară. Până la mijlocul lunii noiembrie, indicii ROBOR se aflau aproape de dobânda pentru facilitatea de depozit de 5,5%, care a devenit principalul rate directoare al pieței. Recent, indicii au început să crească.
De exemplu, miercuri, indicele la trei luni a crescut de la 5,91% la 5,92%, comparativ cu 5,55% în începutul lunii septembrie. Indicele la șase luni, utilizat pentru creditele ipotecare, a crescut de la 5,95% la 5,97%, iar cel de 12 luni a trecut de la 5,99% la 6,02%. Această evoluție pe piața internă este influențată și de tensiunile politice din Franța, unde se preconizează votarea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului Michel Barnier, ceea ce exercită presiune asupra euro.
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat la 4,7393 lei, comparativ cu 4,7129 lei în săptămâna precedentă. Media francului elvețian a stagnat la 5,3444 lei, iar lira sterlină a urcat la 6,0043 lei. De asemenea, prețul gramului de aur a crescut miercuri de la 402,2774 lei la 402,7351 lei, metalul galben având o valoare de 2.635,60 - 2.651,50 dolari/uncie. În ceea ce privește monedele din regiune, acestea s-au apreciat la 4,2899 zloți/euro și 414,06 forinți/euro.
