Stabilitatea economiei românești în contextul fluctuațiilor valutare
Stabilitatea economiei românești în contextul fluctuațiilor valutare
Stabilitatea cursului leu este influențată de politica Băncii Naționale a României (BNR), care menține un regim de "flotare controlată". Acest regim permite stabilirea cursului de schimb nu doar în funcție de cererea și oferta de pe piață, ci și în urma deciziilor luate de banca centrală, mai ales în perioadele în care există mișcări ample de apreciere sau depreciere, adesea cauzate de evenimente politice.
În anul 2024, cursul euro a început la 4,9731 lei și s-a încheiat ușor mai sus, la 4,9741 lei. Volatilitatea monedei euro s-a menținut într-un interval restrâns, variind între 4,9655 și 4,977 lei. Pe de altă parte, forintul unguresc a suferit o depreciere semnificativă de peste 7,3%, în timp ce zlotul polonez a reușit să se aprecieze cu aproximativ 1,65%, ceea ce confirmă reziliența economiei Poloniei.
Primele două sesiuni de tranzacționare din anul 2025 au fost favorabile pentru leu, cu o medie a cursului coborând vinerea trecută la 4,9749 lei, iar miercuri la 4,9738 lei. Tranzacțiile s-au realizat într-un interval între 4,971 și 4,975 lei. Cursul euro este de așteptat să rămână stabil până la primul tur al alegerilor prezidențiale, programate, conform informațiilor recente, pentru jumătatea anului.
Pe piața monetară, condițiile s-au menținut stabile, iar economistii prezic pentru acest an o inflație de aproximativ 5%. Ultima estimare a BNR pentru ultimul trimestru din acest an este de 3,5%. Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, pe baza căruia se calculează dobânzile pentru majoritatea creditelor în lei, a scăzut ușor de la 5,92% la 5,91%. Indicele pentru șase luni a stagnat la 5,97%, iar pentru 12 luni la 6,02%.
Pentru luna ianuarie, Trezoreria României și-a propus să atragă cel puțin 5,77 miliarde de lei, sumă destinată refinanțării datoriei publice și acoperirii deficitului bugetar. Această sumă este cu 170 de milioane de lei mai mare decât cea planificată în decembrie. România se confruntă, însă, cu provocări serioase în ceea ce privește împrumuturile de pe piețe, dat fiind că costurile au crescut semnificativ recent și agențiile de rating ar putea revizui evaluările statului, așa cum s-a întâmplat cu Fitch la sfârșitul anului trecut, care a menținut ratingul la BBB-, dar a coborât perspectiva de la stabil la negativ.
În Marea Britanie, autoritățile au acceptat recent să se împrumute la cea mai mare dobândă din 1998, în timp ce randamentele obligațiunilor Trezoreriei Statelor Unite sunt în creștere. Euro a înregistrat, de asemenea, scăderi, ajungând la un minim de 1,0225 dolari la începutul anului, cu volatilitate ridicată, atingând în continuare valori între 1,0273 și 1,0358 dolari.
Pe piața valutară locală, cursul dolarului american a variat, crescând în prima sesiune din 2025 de la 4,7768 lei la 4,8373 lei, pentru a scădea ulterior la 4,8217 lei. Francul elvețian a scăzut de la 5,3185 la 5,2862 lei, în timp ce lira sterlină a crescut de la 5,9967 la 6,0012 lei. De asemenea, prețul gramului de aur a scăzut de la 412,9649 lei la 411,4200 lei, în contextul în care metalul prețios s-a tranzacționat între 2.643,20 și 2.655,20 dolari.
În regiune, moneda maghiară a suferit o depreciere, ajungând la 415,20 forinți/euro, pe fondul pierderilor de 1,04 miliarde de euro din fondurile europene, în timp ce cursul zlotului polonez a scăzut la 4,2656 zloti/euro. Aceste fluctuații demonstrează complexitatea și interdependența economiilor din regiune.