Sărbătoarea împărătească din 6 august – Schimbarea la Față a Mântuitorului – aduce lumina Taborului în toate bisericile din Răsărit și Apus. Teofania s-a petrecut după şase zile de la începutul propovăduirii Mântuitorului, când Iisus a luat cu Sine pe Petru, Iacov şi pe Ioan şi au urcat într-un munte înalt, Muntele Tabor. „Şi S-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat... Vorbind cu El, Petru i-a zis «Doamne, bine este să fim noi aici, dacă voieşti voi face aici trei colibe: «Ţie una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una». Vorbind ei, un Nor luminos i-a umbrit şi glas din Nor s-a auzit: «Acesta este Fiul Meu cel iubit, în Care am binevoit; de Acesta să ascultați..” (Matei 1-5) La facerea lumii, Dumnezeu l-a făcut pe om, pe Adam, apoi pe Eva; dar, prin păcat, primii oameni au pierdut harul divin. Schimbarea la Faţă, la fel ca şi Botezul Domnului, este ziua în care Dumnezeu ne arată că nu suntem doar trup, ci suntem şi duh. Unul dintre cei trei sinopțici, Sfântul Evanghelist Marcu (9,3), ne relatează: „Şi după şase zile a luat Iisus cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus într-un munte înalt, departe, pe ei singuri. Şi S-a schimbat la faţă înaintea lor. Şi veşmintele Lui s-au făcut strălucitoare, albe foarte, ca zăpada, cum nu poate înălbi aşa pe pământ înălbitorul”. Sfinţii Părinţi ne revelează că Lumina care învăluia faţa Mântuitorului pe Muntele înalt – Tabor, este lumina necreată a Duhului Sfânt, care a venit la oameni şi a împresurat întreaga creaţie prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om, pentru ca pe noi să ne îndumnezeiască. Această sărbătoare împărătească are legătură cu viaţa pământească şi cea viitoare a Fiului lui Dumnezeu – Cuvântul și se cinsteşte de prin veacul al IV-lea, din vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Pe Tabor, an de an, se adună pelerini din cele patru zări ale lumii, pentru a se ruga la Altarul Schimbării la Faţă, o veche biserică ridicată de călugări români. În sens duhovnicesc, urcarea Taborului semnifică urcuşul duhovnicesc la care suntem toţi chemaţi, pentru că noi, oamenii, suntem pelerinii în această lume pământească și aici ne pregătim - prin rugăciune, fapta bună - pentru cealalată lume cerească. Schimbarea la Faţă prefigurează Învierea, dar şi cea de-a Doua venire cu slavă a Mântuitorului. Pe 6 august, Biserica Greacă din Galați are hramul „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului" și ne așteaptă la rugăciune, pe strada Domnească, vizavi de Muzeul de Istorie, unde va ajunge, în jurul prânzului, şi Icoana Maicii Domnului de la Adam.