George Apostu, un gigant al sculpturii românești, a lăsat o moștenire de neuitat
George Apostu, un gigant al sculpturii românești, a lăsat o moștenire de neuitat
George Apostu, renumit sculptor român, s-a născut la 20 decembrie 1934 în localitatea Staninești, în nordul fostului județ Tecuci, actualmente parte din județul Bacău. Își finalizează studiile la Liceul de băieți din Tecuci, pentru a absolvi ulterior Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București în 1959.
Activitatea sa artistică îl plasează în centrul atenției prin participarea la nenumărate expoziții atât în țară, cât și în afaceri internaționale, printre care se numără orașe precum Moscova (1957), Paris (1961, 1971), Anvers (1967) și Veneția (1970, 1976). Apostu a fost cunoscut și pentru sculpturile sale în aer liber, realizate în locații precum Grenoble (1967) și Voroneț (1972), dar și în Ungaria, Austria și Japonia.
Una dintre realizările sale notabile este reprezentată de lucrările "Tată și fiu" și "Fructul soarelui", create în cadrul Taberei de sculptură în metal de la Galați în 1976, care au fost amplasate pe Faleza Dunării. De asemenea, a donat sculpturile "Fata de pescar" și "Hiroshima" Liceului "Calistrat Hogas" din Tecuci cu ocazia centenarului acestei instituții în 1978. În anul 2000, post-mortem, consiliul local al municipiului Tecuci l-a declarat Cetățean de Onoare.
După 1982, Apostu a părăsit România și s-a stabilit la Paris, unde a beneficiat de un atelier de creație din partea primăriei. În 2006, a avut loc o expoziție dedicată lui la Galeria "Mon D' Art" din Galați, organizată cu sprijinul familiei sale.
Pe parcursul carierei sale, George Apostu a fost răsplătit cu distincții importante, inclusiv Premiul U.A.P. pentru sculptură (1964) și Marele Premiu al U.A.P. (1970). Sculptorul a decedat în 13 octombrie 1986 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul "Père-Lachaise".
Considerat printre cei mai mari sculptori contemporani din România, Apostu a reușit să contureze un stil artistic original inspirat din tradițiile artei populare. Cu un mod unic de a combina ritmurile arhaice și soluțiile tehnice, opera sa reflectă adâncimea culturii românești și impactul său asupra artei universale. Criticul de artă Ionel Jianu l-a descris ca fiind liderul generației sale în România, subliniind identitatea românească a artei sale și întreaga viziune universală pe care a cultivat-o.
George Apostu s-a considerat un urmaș al lui Brâncuși, afirmând că a învățat de la acesta despre echilibru, un concept pe care l-a integrat atât în sculpturile sale, cât și în cultura populară românească. Lucrările sale, cum ar fi ciclul "Femei lapone" și "Iisus răstignit", explorează teme profunde, având o viziune bogată și simbolică ce evocă originile culturale și spirituale ale poporului român.