Costurile războiului din Ucraina greu de suportat pentru Europa
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Costurile războiului din Ucraina greu de suportat pentru Europa
Trei ani de conflict în Ucraina au generat costuri financiare imense pentru Europa, aproximativ 122 de miliarde de dolari fiind alocate ca asistență directă. La aceasta se adaugă și sumele investite în armatele și industria de apărare ale continentului. Conform analizei realizate de CNN, Uniunea Europeană nu a atins până acum cele 229 de miliarde de dolari din fondurile băncii centrale rusești, care sunt înghețate din cauza invaziei ordonate de Vladimir Putin în 2022.
Săptămâna trecută, parlamentarii francezi au adoptat o rezoluție informală care solicită guvernului de la Paris să utilizeze aceste active rusești înghețate pentru a "finanța sprijinul militar și reconstrucția Ucrainei". Statele Unite și Canada au adoptat deja legislație similară, permițând confiscarea fondurilor rusești înghețate. Recent, Parlamentul European a convenit asupra unei rezoluții de confiscare a activelor ruse pentru a sprijini "apărarea și reconstrucția" Ucrainei, deși textul nu a fost încă votat.
În această situație, guvernele europene ezită să confiste capitalul rus. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că este o "problemă complicată", iar îngrijorările sunt de natură economică și juridică. Purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Sophie Primas, a menționat că confiscarea acestor active ar putea descuraja investițiile străine în Europa, în timp ce unele țări, precum China, ar putea fi reticente să investească în regiune din cauza riscurilor de sancțiuni.
De-a lungul timpului, Rusia și-a mutat fondurile oficiale din SUA, temându-se de repercusiunile agresiunilor sale. Există un precedent în concedierea activelor; SUA au confiscat fonduri germane după al Doilea Război Mondial, precum și active afgane și irakiene. Totuși, experții atrag atenția că Europa se teme de efectele confiscării, iar justificarea legală pentru a proceda la astfel de măsuri ar fi crucială.
Frederic Dopagne, profesor de drept internațional public la Universitatea Louvain, a explicat că eliberarea activelor ar trebui să fie motivată de daunele cauzate Ucrainei și de nevoia de a întări capacitățile de apărare ale acesteia. În contextul în care aproximativ două treimi din fondurile rusești înghețate se află în Uniunea Europeană, miza este semnificativă.
O altă provocare este lipsa de precedent istoric. După războaiele mondiale, Germania a fost obligată să plătească despăgubiri, dar în prezent, acordarea unor astfel de compensații din partea Rusiei pare o chestiune îndepărtată. Dopagne a subliniat că discuția asupra despăgubirilor rămâne deschisă, dar fără un tratat de pace, rezultatul este incert.
În acest context, oficialii administrației Biden sperau că confiscarea fondurilor ruse ar putea servi ca pârghie în negocierile de pace, însă perspectivele par să fie complicate având în vedere poziția diferitelor state membre ale Uniunii. Cât timp economiile Moscovei rămân în siguranță, pe fundalul incertitudinii juridice și politice, confiscarea activelor va continua să fie un subiect delicat.
