Decizia Curții Constituționale: Anularea alegerilor prezidențiale în urma acuzațiilor de fraudă
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a hotărât, cu unanimitate de voturi, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, în urma unor solicitări de invalidare ce au ajuns la CCR. Această decizie a fost luată în cadrul unei ședințe de urgență, ca urmare a dezvăluirilor făcute de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care au indicat că campania candidatului pro-rus, Călin Georgescu, ar fi fost influențată de manipulări din afara țării.
Reacțiile liderilor politici nu s-au lăsat așteptate. Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a susținut că anularea alegerilor este "corectă", argumentând că votul românilor a fost "denaturat flagrant" din cauza intervenției Rusiei. El a subliniat importanța validării noului Parlament și formarea rapidă a unui nou guvern, care să susțină parcursul european al României.
De cealaltă parte, Elena Lasconi, candidatul Uniunii Salvați România (USR), a denunțat decizia Curții Constituționale, afirmând că statul a "călcat în picioare democrația". Aceasta a cerut continuarea votului și a numit decizia drept "ilegală și imorală", adăugând că aceasta afectează grav economia și stabilizează anarhia în țară.
Liderul AUR, George Simion, a declarat că decizia CCR reprezintă o "lovitură de stat", deși ulterior a făcut un apel la calm, îndemnându-și susținătorii să nu iasă în stradă. Pe platformele de socializare, a subliniat că va susține "cauza suveranistă până la capăt".
Prim-vicepreședintele Partidului Național Liberal (PNL), Valeriu Iftime, a apreciat anularea alegerilor ca fiind o veste bună pentru români, invitând la o abordare matură și înțeleaptă din partea cetățenilor. El a declarat că PNL va propune un alt candidat dacă procedura electorală va fi reluată.
La finalul ședinței, președintele Klaus Iohannis a anunțat un discurs, așteptându-se clarificări suplimentare cu privire la evoluția politică a țării. Fostul judecător constituțional Petre Lazaroiu a explicat că, pentru a relua procesul electoral, Executivul trebuie să stabilească noile condiții ale alegerilor, inclusiv datele contestațiilor.
În cazul în care parlamentul validatează alegerea, se va numi un președinte interimar, conform reglementărilor constituționale, iar președintele Senatului va prelua abilitățile funcției vacante. Aceste evenimente marchează un moment crucial în viața politică românească, în contextul problemelor de democrație și legitimitate electorală.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
