Arta gălățeană feminină, care a fost bine reprezentată chiar de la înființarea în 1951 a Cenaclului Artiștilor Plastici, devenit în 1968 Filiala Uniunii Artiștilor Plastici din România, s-a îmbogățit în ultimii ani cu nume noi, mai ales ca urmare a existenței, din toamna anului 2008, în cadrul Universității „Dunărea de Jos”, a Facultății de Arte - Secția Pictură. Pe unele absolvente ale acesteia le-am prezentat la rubrica noastră, fie prin portrete, fie prin cronici plastice: Crenguța Macarie, Simona Pascale, Lavinia Antonia Coșovliu, Marinela Simiraș, Corina Năvălici, Daniela Florentina Oană, Xenia Botea, Ana Maria Cocoș, Diana Păunescu, Cristiana-Emanuela Tărbuc, Georgiana Susanu, Claudia-Andra Riza ș.a. Rândurile de față i le consacrăm pictoriței Andreea Gabriela Tudor. Artista s-a născut pe 4 aprilie 2001 la Brăila. A absolvit Liceul de Arte „Hariclea Darclée” din Brăila (2019) și Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Facultatea de Arte, Secția Pictură (2022). În perioada 2022-2024 a urmat două programe de masterat la Universitatea din București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii („Studii Culturale”) și Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Facultatea de Arte („Arte Vizuale - Pictură”). A urmat, de asemenea, Programul de formare psiho-pedagogică pentru dobândirea competențelor didactice, Nivelul I și Nivelul II, la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Departamentul pentru pregătirea personalului didactic (2019-2024). Din 2024, a început studiile la Școala Doctorală din cadrul Universității Naționale „George Enescu” din Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design. Este membră a UAPR (2023) şi lucrează ca profesoară la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” Galați. Și-a organizat patru expoziții personale („Evoluție”, Brăila, 2018); „Cesiune de creanțe identitare” (Galeria „Serfioti”, Galați, 2022); „Floare de nu-mă-uita” (București, 2024); „Acest spațiu nu există” (Brăila, 2024; Iaşi, 2025; Casa Artelor Galați, 2025). A participat la peste 110 expoziții de grup cu caracter local, național și internațional, din care le menționăm pe cele de la Ploiești (2021, 2023), Botoșani (2021, 2022, 2023, 2025), Veneţia (2021), Insulele Canare (2021, 2022), Tulcea (2022, 2024), Buzău, Iași, Brăila (2022, 2023, 2024, 2025), Galați (2022, 2025), Brașov, Balcic (2023), Bârlad (2024), Mogoșoaia şi Bârlad (2025). De asemenea, a participat la taberele de creație din Neamț (2022), Balcic (2023), Timiș (2024), Vrancea (2022, 2023), Buzău (2025). A realizat ilustrație de carte și a colaborat cu desene la publicațiile „Artă în lucru”, „TușZine” și „Ordinul povestitorilor”. La manifestările de profil la care a participat a fost onorată cu mai multe distincții: Premiul pentru pictură, Expoziția de artă vizuală Dragobete Art.Ro, ed. a IX-a, Iași (2021, 2022); Premiul pentru pictură, Expoziția de artă vizuală „Careu de dame”, Iași (2021); Premiul pentru pictură, Expoziția „Identități ieșene”, Iași (2021); Premiul III, Concursul Internațional de Arte Plastice „Gheorghe Petrașcu”, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, Tecuci (2022); Bursieră a programului „Tinere Talente”, derulat de Fundația Regală Margareta a României ( 2022, 2023, 2024); Premiul pentru Debut, Bienala Națională de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, ed. a XVIII-a, Piatra Neamț (2023); Câștigătoare a Concursului „# Fresh”, organizat de Elite Art Gallery prin Asociația Elite Art (2023); Premiul I la categoria C (+20 ani), Concursul Internațional de Artă Plastică „Martha Bibescu”, ediția a VI-a, Palatul Mogoșoaia (2025), Premiul III pentru pictură, Bienala „Prezentul în Artă”, ediția I, Bârlad (2025). Are lucrări în colecții de stat și private din România, Belgia, Canada și Franța. Cu un parcurs formativ în domeniul artelor plastice început sub auspicii profesioniste de la frageda vârstă de patru ani, când mama sa, impresionată de ușurința și dragostea cu care desenează, a înscris-o la cursurile Cercului de pictură de la Palatul Copiilor din Brăila, continuat apoi chiar din clasa I la Liceul de Artă „Hariclea Darclée” și programul de licență și masterat din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, Facultatea de Arte Vizuale (Pictură), Andreea Gabriela Tudor a avut o evoluție remarcabilă, iar creația ei a reținut atenția juriilor expozițiilor-concurs, a saloanelor și bienalelor naționale și internaționale la care a participat, astfel că premiile, mențiunile și bursele primite i-au confirmat talentul și au încurajat-o în mersul său înainte. Manifestată mai ales în pictură, ea se exprimă cu aceeași pasiune și dezinvoltură în desen, gravură, colaj, ilustrație de carte, instalație, obiect, fotografie, artă religioasă. Dintre genuri, practică compoziția cu mai multe personaje, portretul, peisajul, nudul, natura statică. Este credincioasă artei figurative, însă nici abstracția lirică nu o ocolește. Demersul ei artistic s-a concretizat în abordarea unor teme ca identitatea individuală și colectivă, memoria, spațiul imaginar și real, perenitatea creației și relația individului cu opera de artă. Într-o serie de lucrări cu caracter autobiografic (compoziții picturale și instalații), artista încheagă narațiuni despre propria copilărie, despre părinți și bunici, care cuceresc prin ineditul și autenticitatea lor, grație utilizării în structura ansamblurilor a documentului fotografic, a unor obiecte cu conotații simbolice și a unor imagini așa cum au rămas în memoria afectivă. Uneori, în imaginea propriu-zisă a tabloului, Andreea Gabriela Tudor pictează miniatural și fotografia care a stat la baza compoziției. Alteori, ansamblul este alcătuit numai din fotografii pictate, numai din fotografii originale, ce și-au păstrat parfumul lor vechi, sau din desene și obiecte („Filă de jurnal”, „Post - 2000”, „Memorie de hârtie”,„Amintiri din armată”, „Mamaia Vasilica”, „Arhivă de povești” ). Sunt situații când artista recurge și la intervenții picturale pe obiect („Război fără sfârșit”). Alte lucrări evocă personalități ale istoriei și culturii românești („Regina Maria citind la patul răniților”, „George Enescu”), obiceiuri ale românilor din preajma Sărbătorilor de iarnă, Ignatul în speță („Decembrie ‘93”), tradiții culturale din viața satului în continuitatea lor („Pledoarie pentru cultura și arta unei nații”), aspecte ale circulației și arhitecturii urbane („Urmează stația Parfumul teilor”, „Forfotă urbană”, „Galați - Domnească 94”, „Biserica Precista - Galați”, „Vedere urbană”. „Reflexie urbană”), plaje imaginare („Acest spațiu nu există I și II”), ruine („Exuvii citadine I și II”) sau reprezintă nuduri („Chiralitate I și II”, „Între noapte și zi”), peisaje și naturi statice cu flori („August”, „Seară de mai”, „Clar de lună”, „Nocturnă la Balcic”, „Lumină de august”. „Iriși”, „Ciulini” etc.).