Așa cum observa unul dintre invitații prestigioși, poetul craiovean Mihai Firică (proaspăt laureat al Turnirului de poezie de la Hersonissos - Creta, 6-11 iunie 2025, unde gălățenii şi constănțenii au câștigat împreună la categoria echipe), evenimentul care a avut loc la Galaţi între 27 și 29 iunie, Festivalul Internațional „Poezia - port la Dunăre”, „a devenit unul dintre principalele evenimente literare dedicate liricii actuale, deși se află abia la ediția a patra.” Galațiul a fost, mulțumită și eforturilor deosebite ale Uniunii Scriitorilor din România Filiala Sud-Est, Primăriei Municipiului Galați și Consiliului Local, Consiliului Județean Galați și Centrului Cultural "Dunărea de Jos", capitala literaturii, dar mai ales a Poeziei, „o capitală” nu numai românească, ci europeană, găzduind peste o sută de oaspeți din România și din mai multe țări europene - Marea Britanie, Bulgaria, Republica Moldova, Germania, Slovacia, Franța, Ucraina, Serbia, Ungaria și Austria. Cumva chiar și transoceanică, ținând cont că au fost și invitați din Australia, prin cei doi membri ai cenaclului nostru, Loredana Tudor-Tomescu și Dorian Stoilescu, care au avut momentul lor liric, într-unul dintre recitaluri. Alți membri ai cenaclului invitați să-și prezinte fragmente din opera lirică au fost Silvia Curelaru, Stela Iorga, Gabriel Gherbăluță, Valeriu Valegvi, Stela Iorga, Ion Zimbru, Dumitru Viorel Neagu, Marius Grama, subsemnatul și Gabriel Nicolae Mihăilă, ultimii doi și moderând două dintre recitaluri, cele de la Casa "Cuza" și Muzeul de Artă Vizuală, Gabriel Nicolae Mihăilă reușind performanța ca la Turnirul din Creta să fie printre cei trei finaliști, această reușită trebuind neapărat menționată, chiar și în alt context. Desigur, noi, ca gălățeni implicați direct, putem fi subiectivi, dar invitații-martori, dincolo de curtoazie, nu pot fi învinuiți că fac reclamă orașului turistic-cultural. De pildă, unul dintre cei mai interesanți poeți contemporani, Paul Gorban, preciza într-un comentariu referitor la ziua a treia, social-media citând: „Astăzi a avut loc cea de-a treia zi a Festivalului Internațional de Literatură "Poezia - port la Dunăre". O zi în care o conferință inedită, „Ou tout est pris à la légère", susținută de Angelo Mitchievici și moderată impecabil de Cristian Pătrășconiu, ne-a provocat gândirea și dialogul despre „ușurătatea românească a ființei". În partea a doua a zilei, la Galați, în cadrul festivalului a avut loc Gala invitaților, un maraton de lecturi publice de poezie susținut de poeții: Adrian Alui Gheorghe, Hanna Bota, Nichita Danilov, Sorin Despot, Gellu Dorian, Mihai Firică, Horia Gârbea, Gabriela Gheorghișor, Emilian Iachimovschi, Maria Ivanov, Ligia-Verkin Keșișian, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu și Varujan Vosganian.(...) Felicit pe această cale pe Florina Zaharia și pe Aida Zaharia, dar și pe toți cei care au făcut ca acest festival, organizat impecabil, să aibă loc.” În spiritul dialogului interdisciplinar, festivalului i s-au alăturat personalități din artele spectacolului și din zona reflecției culturale. Ovidiu Lipan Țăndărică, Ștefana Samfira, Cristian Samfira, Andrei Novac, cunoscut la Galați mai mult ca poet, și Flavia Lupu au susținut proiectul multiart „Povestea nespusă a unei Revoluții în ritmuri de toacă și poezie” - un omagiu emoționant adus celor 35 de ani de la Revoluția română, în care vibrația versului s-a întâlnit cu ritmul sacru al toacei, întru memorie și emoție colectivă. Proiectul, practic un show cutremurător, ne-a făcut cunoștință cu câțiva dintre martirii „care nu au vrut să fie martiri” în decembrie 1989, printre care și copiii jertfiți absurd, printre care un băiețel de numai o lună de zile, Vladimir Andronic. Atelierul de idei „Cu fluviul în mine (fluviul emoțional și narațiuni interpretative)”, moderat de Simona Trifu, care ar trebuie declarată gălățean de onoare, a adus pe scenă voci distincte precum Noemina Câmpean (Franța), Gabriela Romaneț, Mihai Gheorghiu, Georgiana Dragomir și Violeta Mancaș - într-o călătorie introspectivă la confluența dintre psihic și poezie. Cristian Pătrășconiu, un om miracol, care ar fi trebuie neapărat inventat pentru cultura românească, dacă nu ar fi existat, a coordonat workshopurile „Nostalgie și literatură”, cu un Ioan Stanomir care a explorat delicatele reliefuri ale nostalgiei în cultura română, dar și în cea universală, și „Vinul bun al literaturii”, într-un alt registru, cu un Răzvan Voncu antologic. Practic, festivalul s-a încheiat prin cântecele lui Mihai Pocorschi și prin versurile președintelui Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, dar ultimele aplauze au fost pentru Florina Zaharia și pentru echipa coordonată de către poetă, care candidează fără doar și poate pentru un record mondial: inițiatoarea celor mai multe festivaluri de succes pentru un oraș precum Galațiul: nici prea mare, dar nici prea mic! Dar iată-i și pe ceilalți participanți, pentru o viitoare istorie a Galațiului cultural: Katia Nanu, Marius Chelaru, Valeriu Mititelu, Octavian Mihalcea, Alex Ivanov, George David, Dumitru Marian, Viorel Dinescu, Mihai Gheorghiu, Liviu Vișan, Adrian Zăinescu, Doina Roman, Dumitru Brăneanu, Maria Grădinaru, Monica Manole, Cătălina Rojișteanu, Gabriela Romaneț, Indira Spătaru, David Greenslade (din… Țara Galilor și… Bucovina românească), Aksinia Mihailova (Bulgaria), Traian Pop (Germania), Martina Strakova (Slovacia), Serghei Luzanov (Ucraina), Radmila Popovici (R. Moldova), Gabi Alexe, Otilia Ardeleanu, Petronela Apopei, Nicolae Corlat, Alina Marieta Ion, Liviu Mircea, Viorel Neagu, Ovidiu Pecican, Virgil Nistru Țigănuș, Carmen Andrei, Luiza Cala, Firiță Carp, Veaceslav Cușter, Daniel Dincă, Florin Dochia, Ramona Muller, Cătălin Negoiță, Săndel Stamate, Ioana Tătărușanu, George Lateș, coordonatorul uneia dintre cărțile apărute cu acest prilej, și cu siguranță, cu scuzele de rigoare au mai fost personalități, dintre cei menționați fiind unii care din motive obiective nu au mai ajuns!