Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Viața poetului național Mihai Eminescu continuă să stârnească fascinație, fiind presărată cu detalii mai puțin cunoscute și controverse, potrivit unei analize %source%. Deși cunoscut în principal pentru creațiile sale literare, destinul său personal a fost marcat de trăiri intense, culminând cu finalul său trist și modest.
Eminescu a continuat să compună poezii până aproape de sfârșitul vieții, versurile fiind găsite într-un mic carnețel în buzunarul halatului său de spital. Moartea sa, la data de 15 iunie 1889, a survenit într-un sanatoriu de boli mintale din București, într-o atmosferă sobră, departe de recunoașterea culturală ulterioară. Această detaliere pune în lumină condițiile simple în care a sfârșit marele poet.
Pe lângă scrisul intens, Eminescu avea un obicei special: citea și scria cu voce tare, adesea petrecând zile și nopți întregi izolat, absorbit în lecturile sale. Acest comportament ilustrează concentrarea sa profundă asupra creației, în detrimentul grijii pentru nevoile personale.
Viața sentimentală a lui Eminescu a fost o sursă importantă de inspirație. De exemplu, poemul „Pe lângă plopii fără soț” ar fi fost dedicat Cleopatrei Leca Poenaru, fiindu-i o iubire discretă și intensă. În copilărie, Eminescu era adesea năzdrăvan, inclusiv aducând șerpi din pădure, ceea ce ajungea să îngrijoreze chiar și pe tatăl său.
Deși talentul său literar este unanim recunoscut, Eminescu a avut și aversiuni evidente, printre care ura față de matematică, pe care o considera una dintre cele mai dificile științe. În schimb, era pasionat de sporturile precum fotbalul și înotul, domenii în care excela. Momentele de cumpănă existențială l-au făcut să ia în calcul și călugăria, o intenție care însă nu s-a realizat.
Pe lângă geniul său literar, Mihai Eminescu se remarca și printr-un patriotism profund, manifestat prin celebrul său salut: „Trăiască nația!”, la care răspundea frecvent „Sus cu dânsa!”. Această formulă reflecta atașamentul său puternic față de valorile și destinul României.
Aceste detalii despre personalitatea complexă a poetului oferă o imagine nu doar literară, ci și umană a unei figuri esențiale din cultura română, subliniind contrastele dintre geniul său creator și greutățile vieții personale.
Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci a organizat pe 22 ianuarie un eveniment cultural dedicat Zilei Unirii Principatelor Române. Manifestarea, intitulată „De la diplomații Unirii din 1859 la diplomații Marii Uniri”, s-a desfășurat în cadrul programului „Conferințele muzeului” și a atras un public numeros interesat de istoria modernă a țării, potrivit viata-libera.ro.
Luni, 26 ianuarie, la ora 17:00, Librăria „Alexandria” din Galați găzduiește vernisajul expoziției „Simbioza formei”, care reunește lucrări de ilustrație, gravură și obiect artistic realizate de studenții Facultății de Arte a Universității „Dunărea de Jos”, conform %source%. Evenimentul pune în lumină diversele tehnici vizuale și dialogul dintre acestea în arta contemporană.
Sculptorul Silviu Catargiu (1939-2016), originar din Suceava, s-a impus rapid în peisajul cultural gălățean încă de la debutul său în 1965, susține %source%. Prin creații variate — de la marmură și lemn până la metal — el a adus un lirism profund și simboluri plastice cu tematici ce reflectă existența umană și spiritualitatea.
Oana Mogoș, premiată în 2025 de UNITER ca cea mai bună actriță în rol principal, va susține pe 23 februarie o sesiune de pregătire dedicată tinerilor aspiranți la actorie. Evenimentul, organizat de Facultatea de Actorie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, va avea loc la Sala Studio a Casei de Cultură a Studenților, urmând să ofere informații utile despre admiterea 2026, informează %source%.
