Investiții necesare pentru dezvoltarea infrastructurii fluviale din porturile de la Dunăre
Investiții necesare pentru dezvoltarea infrastructurii fluviale din porturile de la Dunăre
Infrastructura fluvială din porturile de la Dunăre are nevoie urgentă de investiții semnificative pentru a fi dezvoltată, iar restructurarea tarifelor este imperativă pentru a folosi eficient aceste porturi. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), care a analizat activitățile economice din porturile românești, inclusiv cele din Galați, Tulcea și Brăila, conform informațiilor disponibile pe viata-libera.ro.
Analizând modul de organizare și administrare a infrastructurii de transport fluvial, CSDN a identificat noi oportunități de dezvoltare menite să crească competitivitatea transportului pe apă, o alternativă mai economică și ecologică. Cu toate acestea, studiul a arătat că multe din porturile fluviale românești sunt slab dotate, având o infrastructură inadecvată față de standardele europene.
În România există 43 de porturi, iar o mare parte dintre acestea se află sub administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (APDF) Giurgiu, care controlează 53,5% din total, și a Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime (CN APDM) Galați, care gestionează 25,6%. Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați joacă un rol important în asigurarea navigabilității pe Dunăre, având atribuții în conformitate cu Convenția de la Belgrad.
Raportul CSDN subliniază problemele întâmpinate de porturile din administrarea APDF Giurgiu. Dintre acestea, doar 11 au înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021-2023, iar 70% din trafic s-a desfășurat în doar cinci porturi. Mulți dintre acești porturi sunt încă rudimentari, lipsiți de utilități esențiale ca apă, energie electrică și canalizare.
Pe de altă parte, porturile administrate de APDM Galați au parte de condiții mai bune. Toate cele nouă porturi din această categorie sunt conectate la rețeaua electrică, iar două dintre ele sunt în proces de reabilitare. Totuși, doar patru porturi beneficiază de apă și canalizare. "CN APDM Galați are un grad de utilizare a suprafeței portuare de 86,07%," notează raportul.
De asemenea, administrarea porturilor românești este fragmentată între diferite entități, iar numărul mare de administrații creează dificultăți în stabilirea tarifelor și în elaborarea unei strategii de dezvoltare coerente. CSDN recomandă reorganizarea acestora, propunând ca porturile fluviale, în special cele ce fac parte din rețeaua TEN-T, să fie administrate de o singură entitate. Aceasta ar putea duce la o administrare mai eficientă și eventual la desființarea sau transferul către autoritățile locale a altor porturi, după modelul țărilor UE.
Aceste concluzii subliniază necesitatea urgentă de acțiune în vederea revitalizării infrastructurii fluviale și îmbunătățirii competitivității transportului pe apă în România.
