România se confruntă cu perspective economice negative înainte de alegerile din 2024
România se confruntă cu perspective economice negative înainte de alegerile din 2024
Superanul electoral din 2024, programat să se finalizeze în luna mai, a generat cheltuieli semnificative pentru România, asupra căror impact se resimte deja prin măsurile adoptate de coaliția PSD-PNL. Aceste măsuri au contribuit la creșterea deficitului bugetar până la 8,6 - 8,7% din PIB.
La sfârșitul anului trecut, agenția de rating Fitch confirmase ratingul datoriei României la "BBB-", însă a modificat recomandarea de investiții de la stabil la negativ. Vineri seara, agenția Standard & Poor's (S&P) a menținut de asemenea ratingul la "BBB-/A-3", dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă. Următorul pas posibil ar putea fi trecerea acestui rating în categoria "junk" (de risc), ceea ce ar face investițiile în țară mult mai puțin atractive.
S&P a subliniat că situația politică actuală va întârzia consolidarea bugetară. În comunicatul agenției se menționează că, fără măsuri suplimentare, deficitele nu se vor reduce sub 6% din PIB înainte de 2028, iar datoria publică va depăși 60% din PIB până în 2027. De asemenea, cheltuielile guvernului pentru dobânzi se vor situa probabil în jurul valorii de 8% din venituri pe termen mediu.
Agenția Moody's urmează să anunțe, de asemenea, evaluarea ratingului României, care se află în prezent la "Baa3" cu o perspectivă stabilă. Scăderea ratingurilor acordate țării noastre a dus la creșterea costurilor împrumuturilor, atât din piața internă, cât și din cea externă.
În cursul zilei de joi, Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în ianuarie 2026, având o valoare programată de 800 milioane lei, dar guvernul a decis să împrumute o sumă mai mare de 1,307 miliarde lei, acceptând o rată medie anuală a dobânzii de 7,03%. De la începutul anului, statul s-a împrumutat deja cu peste 4,8 miliarde lei dintr-un obiectiv propus de 5,8 miliarde lei.
Decizia BNR de a menține rata de referință la 6,5% pe an, stabilită în august 2024, împreună cu împrumuturile directe de la bănci, au redus lichiditatea de pe piață la 20 - 30 miliarde lei. De asemenea, inflația, care nu a scăzut sub 5%, a determinat o creștere a indicilor ROBOR, afectând astfel persoanele care au contractat credite înainte de mai 2019.
Joi, indicele ROBOR la trei luni a crescut de la 5,94% la 5,96%, iar indici similari pentru creditele ipotecare și alte categorii de împrumuturi au crescut și ei. Cu toate acestea, măsurile de monitorizare a pieței implementate de BNR au menținut cursul euro sub 4,9783 lei, un maxim istoric atins în luna mai 2023.
Referitor la moneda americană, dolarul a înregistrat o depreciere, cu o medie de 4,7609 lei, după ce pe parcursul zilei de joi s-a ridicat până la 4,7792 lei. Această tendință descendentă ar putea continua, având în vedere evoluția piețelor internaționale.
În sectorul prețurilor materiilor prime, aurul a atins un maxim istoric de 422,7614 lei pe gram, iar bitcoin a atins un vârf de 109.024 dolari luni trecută, menținând un interes constant din partea investitorilor.