Parlamentul discută eliminarea plângerii prealabile pentru neplata pensiei de întreținere

Un proiect de lege depus miercuri în Parlament propune modificarea articolului 378 din Codul penal pentru a considera neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere violență economică, iar implicarea penală să se realizeze din oficiu. Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, susține că această măsură reprezintă o protecție mai eficientă pentru copiii și părinții afectați.

👉Implicarea statului în protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile

Proiectul elimină condiția formulării unei plângeri prealabile pentru infracțiunea de abandon de familie, astfel încât acțiunea penală să se declanșeze din oficiu. Această schimbare reflectă responsabilitatea statului de a proteja copiii și persoanele vulnerabile, a explicat Alina Gorghiu. Ea a subliniat că neplata intenționată a pensiei de întreținere este o formă gravă de violență economică, cu impact direct asupra nivelului de trai și demnității copilului și al părinților, în special al mamelor care se ocupă de creșterea acestora.

Potrivit inițiatoarei, această neplată nu este o simplă dispută între foști parteneri, ci o problemă ce necesită intervenție promptă și fermă. Astfel, schimbările legislative urmăresc să prevină situațiile în care victimele sunt puse în dificultate din cauza procedurilor judiciare restrictive sau a întârzierii intervenției legale.

👉Probleme cauzate de prevederile actuale ale Codului penal

În prezent, pentru ca fapta să fie anchetată penal, este obligatorie depunerea unei plângeri prealabile în termen restrâns, ceea ce complică aplicarea legii. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2020 stabilește că termenul de trei luni începe să curgă de la momentul când se cunoaște săvârșirea faptei, adică după încetarea plății pensiei. Această interpretare juridică determină, însă, clasarea multor dosare ca tardive.

Astfel, obligațiile judiciare rămân neexecutate, iar victimele se confruntă cu sancțiuni pentru bunele intenții, în timp ce debitorii care acționează cu rea-credință sunt încurajați să continue să nu plătească. Proiectul de lege dorește să elimine aceste impedimente prin simplificarea demersurilor și oferirea unei protecții reale din partea statului.