În cadrul ședinței Consiliului Local, s-a iscat un schimb tensionat de opinii între consilierul AUR Anca Ciubancan și viceprimarul Dan Tarcea, pe marginea unui proiect privind construirea unui bloc cu 49 de apartamente și spații comerciale pe strada Scorțarilor, subiect relatat de Știri de Cluj. Discuțiile au fost amplificate de intervenția unui cetățean care a solicitat măsuri pentru traficul deja aglomerat din zonă.
👉 Problemele traficului și construcția noului bloc pe strada Scorțarilor
Un cetățean prezent la ședință a ridicat problema traficului aglomerat pe strada Scorțarilor–Buftea, menționând că o bandă de circulație este frecvent blocată din cauza mașinilor parcate. Acesta a întrebat dacă administrația locală intenționează să reia proiectul anterior de reorganizare a traficului în zonă. De asemenea, a atras atenția asupra faptului că în acea zonă urmează să se construiască un bloc nou.
Consilierul local AUR, Anca Ciubancan, a criticat dur planurile administrației Cluj-Napoca, acuzând favorizarea dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul interesului public: „Administrația Boc tratează Clujul ca pe o tarabă. Dezvoltatorii primesc totul”. Ea s-a referit la investiția propusă de S.C. Digger Contractors S.R.L., estimată la circa 4,4 milioane de euro, care include 49 de apartamente și spații comerciale generoase.
👉 Evaluarea apartamentului cedat municipiului și argumentele administrației
Anca Ciubancan a subliniat faptul că, în schimbul unei investiții și a unui profit substanțial al dezvoltatorului, municipalitatea ar urma să primească doar un apartament de 38 metri pătrați: „Vorbim de orașul cu cele mai mari chirii din România, iar administrația publică locală primește această pomană. Cum s-a ajuns la concluzia că firma trebuie să ne cedeze exact 38 de metri pătrați? Care a fost modul de evaluare?”. Consilierul a criticat lipsa unui mecanism clar și transparent în evaluarea acestui schimb.
În replică, viceprimarul Dan Tarcea a cerut arhitectului-șef Daniel Pop să ofere explicații tehnice. Arhitectul a afirmat că numărul de 49 de apartamente nu este excesiv comparativ cu alte proiecte mari din Cluj-Napoca, cum ar fi cele de pe strada Muncii, care prevăd aproximativ 4.000 de locuințe și beneficiază de unități educaționale deschise publicului. El a precizat că, în cazul proiectului vizat, legea impune cedarea unui spațiu minim de 38 metri pătrați către municipalitate.
Consilierul AUR a acuzat autoritățile că aprobarea proiectului reprezintă „o șpagă legalizată”, în condițiile în care nu există o hotărâre clară, cu un coeficient bine stabilit pentru cedarea spațiilor, iar decizia finală depinde de o comisie fără o transparență clară: „Nu mi se pare normal”.
Discuțiile au mai arătat încă o dată diferențele puternice dintre administrația locală și opoziție privind dezvoltarea urbană și modul în care sunt negociate beneficiile pentru oraș. Momentul important al ședinței, când a fost dezbătut proiectul nr. 22, a fost urmărit cu interes de cei prezenți.
