Donarea de organe în România: provocări și inițiative

Donarea de organe în România: provocări și inițiative

Donarea de organe în România rămâne un subiect complex, plin de provocări legate de legislație și cultură. Potrivit informațiilor publicate de viata-libera.ro, procesul, deși este un act de altruism care poate salva vieți, este adesea afectat de obstacole administrative și juridice, descurajând astfel potențialii donatori.

Pe 31 martie, patru adolescenți din România au anunțat lansarea unei asociații care dorește să promoveze donarea de organe. Această inițiativă vine într-un context în care donarea se bazează pe consimțământul informat. Astfel, o persoană trebuie să-și exprime dorința de a deveni donator printr-un act notarial, care este înregistrat în Registrul Național de Transplant. Totuși, decizia finală rămâne la latitudinea familiei, ceea ce poate limita numărul de donatori disponibili.

Genady Vatachki, directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant (ANT), subliniază că "s-a considerat că este mai potrivit pentru mentalitatea și cultura cetățeanului roman". Legea în vigoare, adoptată în 2006, oferă rudelor dreptul de a decide asupra donării până la gradul patru. De-a lungul timpului, au existat încercări de a modifica legislația, inclusiv introducerea consimțământului prezumat, însă aceste inițiative au fost blocate.

Se estimează că, în 2024, dintr-un total de 190 de potențiali donatori, doar 73 au reușit să salveze vieți, din cauza refuzului familiilor sau a incompatibilității organelor. Probleme de încredere în sistemul medical și aspectele religioase sunt principalele motive pentru care multe familii nu acceptă donarea.

Identificarea potențialilor donatori în centrele medicale acreditate reprezintă un alt obstacol major. Lipsa personalului specializat, echipamentele insuficiente și supraaglomerarea secțiilor de terapie intensivă îngreunează procesul de donare. De asemenea, menținerea donatorului în parametrii optim pentru transplant necesită resurse considerabile și un efort susținut, adică un impact semnificativ asupra sistemului medical.

Pe lângă aceste provocări, deficitul de personal specialist este o realitate alarmantă. Medicii care se ocupă de transplanturi trebuie să fie foarte bine pregătiți, mulți dintre ei fiind nevoiți să se specializeze în străinătate, lucru care implică costuri ridicate și sacrificii profesionale.

În ciuda numeroaselor dificultăți, se fac eforturi pentru a îmbunătăți această situație. Recent, Agenția Națională de Transplant a inițiat campania "Cadoul vieții" și alte acțiuni menite să schimbe percepția publicului față de donarea de organe. Totuși, pentru ca procesul să devină mai eficient și accesibil, este esențială o reformă profundă a legislației, o schimbare de mentalitate și investiții majore în resursele sistemului medical.