Pe 12 iulie, cinstim una dintre Icoanele Făcătoare de Minuni, chip sfânt care prin veacuri a chemat creștinul la lumină, la nădejde și la viață veșnică. La Galați, între marile purtătoarele de har, Icoane făcătoare de minuni, se află și acestă Sfântă Icoană a Maicii Domnului. Nu este cea mai veche reprezentare din eparhie, cum este Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea „Adam”, pe care o vom primi în curând în tradiționalul pelerinaj, ci este de la sfârșitul veacului al XIX-lea. Icoana Prodromiţa de la „Prodromu” are o copie aflată în patrimoniul Arhiepiscopiei „Dunării de Jos", după originalul realizat în vara lui 1863, pentru Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” din Muntele Athos-Grecia. Povestea Icoanei „Prodromița”, „nefăcută de mână omenească”, a început după ce călugării români de la Athos au înființat Schitul „Prodromu”, pe la anul 1852. În vremuri de restriște, medievale, mănăstirile de la Athos au rezistat datorită daniilor tuturor voievozilor români, însă abia după mijlocul veacului al XIX-lea a fost înființat Schitul „Prodromu” și recunoscut de Patriarhia Ecumenică. Pe la 1863, mica obște monahală românească de la Athos a cerut realizarea unei Sfinte Icoane a Maicii Domnului, prima Icoană Prodromiţa fiind pictată, la Iaşi, în 1863, din dorinţa părintelui Nifon, de Nicolae Iordache. A pictat veşmintele şi celelalte părţi ale icoanei, urmând ca mai târziu să facă şi chipurile Maicii Domnului şi a Pruncului Iisus Hristos. Nereuşind să redea cele două Chipuri, amarnic s-a întristat zugravul, acoperind Icoana cu o pânză. Mare i-a fost mirarea când, după rugăciune sinceră, ridicând pânza a văzut Sfintele Chiupuri imprimate în Icoană, minune despre care a scris el însuşi, la 29 iunie 1863. Cinstirea Icoanei „Prodromiţa" de la Galaţi a devenit al doilea hram al Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, în 2015. Din acel an, pe 12 iulie, la Catedrala din Deal, cum mai este numită Biserica „Sfinții Împărați” din Galați, este al doilea hram.