Banca Națională a României lansează moneda „Neptun” dedicată tezaurului ascuns în timpul războiului

Banca Națională a României lansează moneda „Neptun” dedicată tezaurului ascuns în timpul războiului

Pe 5 noiembrie, Banca Națională a României va introduce în circuitul numismatic o monedă din aur, având ca temă celebra Operatiune „Neptun”. Deși numele „Neptun” nu oferă multe informații, acesta a fost ales intenționat în 1944, în timpul unui episod dramatic din istoria românească. Această operațiune a implicat ascunderea a peste 200 de tone de aur, din teama de invazia rusă, într-o peșteră situată în apropierea Mănăstirii Tismana.

În vara anului 1944, Mănăstirea Tismana devenea centrul unei activități intense, mult diferite de rutina de zi cu zi a acestui loc istoric. Autoritățile au decis, în ciuda dificultăților vremurilor, să investească în restaurarea și renovarea acestui monument vechi de 600 de ani. Lucrările au atras muncitori și camioane care transportau materiale, totul aparent fără vreo suspiciune.

Cu toate acestea, restaurarea era doar o acoperire pentru una dintre cele mai secrete operațiuni realizate de România în acele vremuri: Operatiunea Neptun, destinată ascunderii tezaurului Băncii Naționale. Această operațiune a fost organizată de Banca Națională în colaborare cu Guvernul, Armata, CFR și Mitropolia Olteniei și a presupus ascunderea în secret a 242 de tone de aur, precum și a trei tone de aur din Polonia, care erau în tranzit prin România.

Experiența dureroasă a Primului Război Mondial, când 93 de tone de aur au fost trimise în Rusia fără a mai fi recuperate, a învățat Banca Națională lecții importante. Iar pericolul venea din direcții multiple: armata germană deja era prezentă în România, în timp ce Armata Roșie se apropia din est.

Codul „Neptun” a fost ales pentru a induce în eroare pe cei curioși, neavând vreo legătură cu marea. Aurul a fost depozitat inițial în pivnițele mănăstirii, iar ulterior, mutat într-o peșteră din apropiere, unde a rămas timp de trei ani. Au fost realizate măsuri de siguranță, cum ar fi canalizarea pârâului din peșteră și astuparea hornurilor naturale. În plus, intrarea în peșteră a fost zidită cu un ciment de culoarea stâncilor, iar în cazul în care aurul ar fi fost descoperit, întreaga peșteră ar fi fost distrusă prin explozie.

În 1947, după încheierea războiului, aurul a fost transportat înapoi la București. Timp de mai bine de jumătate de secol, această poveste a rămas tăcută. Recent, pe 26 iulie, Banca Națională a României a inaugurat în peștera de la Tismana un muzeu dedicat istoriei fascinante a aurului ascuns.