Banca Națională a României a redus rata de referință la 6,75%
Banca Națională a României a redus rata de referință la 6,75%
Banca Națională a României (BNR) a decis să reducă rata de referință de la 7%, nivel stabilit în ianuarie 2023, la 6,75%. De asemenea, rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost ajustată la 7,75%, iar cea pentru facilitatea de depozit a fost coborâtă la 5,75%, dobândă care este urmarită de dealerii bancari de la începutul acestui an.
Specialiștii sugerează că aceasta ar putea fi singura măsură luată de BNR pe parcursul acestui an, întrucât majorarea accizelor la combustibili, prevăzută să înceapă la 1 iulie, ar putea influența semnificativ inflația, deja aproape de pragul de 5% în mai. Totodată, guvernatorul Băncii Poloniei a avertizat că în cea mai mare economie din Europa de Est, dobânda de politică monetară, actualmente la 5,75%, nu va fi redusă înainte de 2026, datorită așteptărilor ca inflația să accelereze în perioada următoare.
Decizia BNR va determina o scădere a indicelui ROBOR sub pragul de 6%, niveluri similare fiind înregistrate ultima dată în mai 2022. Astfel, vineri, ROBOR la trei luni, folosit pentru calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a ajuns la 6%. ROBOR la șase luni, utilizat pentru calculul ratelor la creditele ipotecare, a rămas stabil la 6,04%, iar ROBOR la 12 luni a urcat de la 6,04 la 6,05%.
„Cursul de schimb leu/euro s-a menținut în lunile mai-iunie pe un palier mai înalt, revenind la nivelurile din a doua parte a lunii aprilie”, se arată în comunicatul de presă al BNR. Tranzacțiile efectuate în prima săptămână din iulie s-au situat într-un interval foarte restrâns, 4,976 - 4,977 lei, iar media publicată vineri a fost de 4,9773 lei.
Perspectivele economice nu sunt optimiste în ceea ce privește inflația, dobânzile și cursul leu/euro. În comunicatul de presă se menționează că, pe lângă factorii externi (conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, și atitudinea băncilor centrale din regiune), există incertitudini și riscuri ridicate legate de „conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, execuția bugetară, dinamica salariilor din sectorul public și impactul noii legi a pensiilor”. De asemenea, sunt semnificative și incertitudinile asociate impactului prezumat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ca urmare a modificărilor legislative recente, precum și evoluția cotației petrolului.
Investitorii internaționali au pariat pe o schimbare a votului pro-suveranist din Franța, ceea ce a dus la aprecierea euro vineri la 1,0802 - 1,0843 dolari, determinând o scădere a mediei monedei americane la 4,5975 lei, comparativ cu 4,6462 lei în ședința de marți. Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,1188 lei, iar lira sterlină a rămas aproape neschimbată la 5,8771 lei, după ce laburiștii britanici au obținut majoritatea în Parlamentul de la Londra. Prețul aurului a crescut, terminând săptămâna la 2.347,90 - 2.392,10 dolari/uncie, astfel încât prețul gramului de aur a urcat la 349,4466 lei.
Bitcoin a scăzut vineri la 53.726 - 57.461 dolari, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de procedura de lichidare a Mt. Gox, una din cele mai mari burse de criptomonede. În plus, există temeri că deținătorii de ETF-uri vor începe să vândă. La sfârșitul săptămânii, în condițiile unei piețe cu puțini participanți, bitcoin a recuperat parțial pierderile, revenind la 57.111 - 58.398 dolari, în timp ce Ethereum a crescut de la un minim de 2.828 dolari la 2.995 - 3.073 dolari.
