Update 1 an în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Cristina Preda
În perioada 2022-2024, lumea a fost martoră la numeroase conflicte armate, iar Marea Neagră a devenit o zonă de neliniște. Dotarea cu nave militare avansate și personal bine pregătit reprezintă o prioritate atât pentru România, cât și pentru celelalte țări din regiune. Cererea pentru construirea de nave militare noi este în continuă creștere.
În contextul evoluției războiului modern, cum ar fi utilizarea rachetelor și dronelor, mina marină rămâne o armă tăcută și letală, fiind folosită încă din anii 1860. Aceasta face ca problema combaterii minelor marine să fie una de actualitate. Războiul din Ucraina ilustrează cât de important este să nu se neglijeze acest aspect al confruntărilor pe mare.
În cadrul celei de-a 111-a ediții a Colocviilor Constructorilor de Nave (CCN), contraamiralul de flotilă dr. ing. Constantin Rusu va discuta despre tehnicile de combatere a minelor marine, prezentând cele trei curente existente: tehnica tradițională prin intermediul navelor dragoare, folosirea vânătorilor de mine și dragajul telecomandat cu ajutorul dronelor subacvatice.
Evenimentul va avea loc vineri, 6 decembrie, începând cu ora 11.00, în sala D 01 a Facultății de Arhitectură Navală. Ceremonia se va deschide cu un moment aniversar, dedicat profesorului universitar Vasile Alexandru, cunoscut sub numele de "A.V." în comunitatea navalistă, care a împlinit 90 de ani pe 29 noiembrie. Acesta va fi onorat cu o diplomă de excelență pentru contribuțiile sale în domeniu.
Pentru siderurgiștii din Galați, care au așteptat mai bine de trei luni pentru a-și primi salariile, această plată reprezintă o veste importantă. Într-o perioadă dificilă, Liberty a început să vireze o parte din banii datorați angajaților.
Președintele Euro Insol, Remus Borza, a anunțat că până pe 10 decembrie creditorii trebuie să-și exprime votul privind planul modificat de restructurare a Liberty Galați, care prevede vânzarea activelor combinatului la un preț de pornire de 670 milioane de euro. Licitația va fi organizată în ianuarie-februarie, iar în cazul unei nereușite o nouă procedură va fi lansată în martie.
Joi, monedele țărilor din afara zonei euro au avut evoluții variate față de euro, cu leul și forintul în scădere. Dobânda de referință atât în România, cât și în Ungaria a rămas constantă la 6,25%, nivel menținut de aproximativ un an și jumătate.
Leul românesc a rămas stabil miercurea trecută, chiar dacă alte monede din zona euro s-au apreciat în urma reducerii aversiunii față de risc. În luna decembrie, cererea comercială de valută atinge cel mai ridicat nivel anual, adâncind astfel deficitul de cont curent al României, care a ajuns la 22,275 miliarde euro în primele nouă luni din 2025.
