Criza din piața valutară: Deficitele și incertitudinile politica generează o depreciere a leului
Creșterea deficitelor bugetar și comercial, ieșirea PSD din coaliția de guvernare și rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale au avut un impact major asupra pieței valutare din România. Potrivit surselor, românii au început să schimbe lei în valută din teama că viitorul familiilor lor ar putea fi afectat de o victorie a izolaționiștilor în turul al doilea al alegerilor. Aceste schimbări sunt influențate de cetățenii care muncesc în străinătate, dorind să îndepărteze clasa politică "istorică", fără a se gândi la consecințele acestor acțiuni asupra țării.
Analizând situația actuală, observăm că principala problemă este faptul că mulți nu au înțeles necesitatea unei schimbări profunde în politica românească. Aceasta a dus la o creștere a numărului nemulțumiților. Din păcate, partidele "noi" sunt dominate de persoane fără experiență, ceea ce le îngreunează capacitatea de a guverna efectiv.
De asemenea, intenția de izolare a României și renunțarea la Uniunea Europeană, împreună cu lipsa fondurilor din PNRR, ar putea adânci criza din țară, întorcându-ne înapoi cu decenii, o idee care pare atractivă pentru nostalgicii vremurilor anterioare anului 1990.
În acest context, JP Morgan a recomandat clienților săi să parieze pe deprecierea leului, previzionând o scădere a valorii până la 6 lei pentru un euro. În ultimele zile, cursul euro a crescut cu 12,16 bani, stabilind un nou record de 5,0991 lei. Unele voci din piață susțin că Banca Națională a României (BNR) a intervenit, cheltuind peste 2 miliarde de euro pentru a limita deprecierea monedei, deși oficialii BNR contestă aceste informații, afirmând că suma a fost semnificativ mai mică.
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor, a crescut de la 6,08% la 6,47%, un nivel care nu a fost atins din iulie 2023. De asemenea, indicele la șase luni a crescut de la 6,16% la 6,53%, iar cel de 12 luni a urcat de la 6,23% la 6,58%.
Pe lângă acestea, randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani au depășit pragul de 8%, la doar câteva zile după ce Trezoreria nu a reușit să obțină împrumuturi printr-o emisiune scadentă în aprilie 2029. Se așteaptă cu interes decizia Consiliului de Administrație al BNR privind rată de referință, în contextul instabilității politice actuale, care este percepută ca fiind poate chiar mai complicată decât perioada pandemiei. Rata de referință se află în prezent la 6,5%, iar BNR va avea o întâlnire de politică monetară cu două zile înainte de turul doi al alegerilor.
În ceea ce privește fluctuațiile valutare internaționale, euro a variat între 1,1325 și 1,1378 dolari, iar media dolarului a urcat de la 4,4517 la 4,4898 lei. Francul elvețian a atins un nou maxim istoric, crescând de la 5,3932 la 5,4466 lei, iar lira sterlină a avut o creștere similară, de la 5,9272 la 5,9866 lei.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
