Drumul României: între Uniunea Europeană și Rusia, în urma alegerilor

La începutul săptămânii viitoare, România va descoperi direcția pe care va merge în următorii ani, fie în Uniunea Europeană și NATO, fie spre Rusia și anii '80. Conform unei publicații locale, viitorul președinte al țării se va confrunta cu serioase provocări sociale și economice. În 2022, PIB-ul României a avut o creștere modestă, de doar 0,8%, iar avansul din primul trimestru al acestui an a fost de doar 0,2% față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor oficiale.

După primul tur al alegerilor prezidențiale, mulți investitori, atât străini cât și locali, au ales să iasă din piața valutară. Drept urmare, euro a atins un maxim istoric joia trecută, valoarea sa ajungând la 5,1222 lei. Banca centrală a fost nevoită să intervină, vânzând aproximativ 6 miliarde euro pentru a stabiliza piața, ceea ce a dus la o creștere a dobânzilor interbancare și a indicilor ROBOR.

la trei luni a crescut de la 7,20% la 7,29%.

Finanțele publice au reușit să atragă marți 1,6 miliarde de euro din piața internă prin două emisiuni de titluri de stat. Joi, au împrumutat 867 milioane de lei printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2026, acceptând un randament mediu de 8,34% pe an.

Pe de altă parte, media francului elvețian a scăzut de la 5,4412 la 5,4394 lei, iar cea a lirei sterline a scăzut de la 6,0523 la 6,0511 lei. De asemenea, prețul gramului de aur s-a redus de la 471,3738 lei la 463,9693 lei, ca urmare a deprecierii metalului galben.

În ansamblu, România se află într-un moment crucial, cu o economie fragilă și incertitudini politice care ar putea influența cursul viitor al țării.