care este adevărul despre "gap-ul de TVA" din România?

care este adevărul despre "gap-ul de TVA" din România?

Se vorbește mult despre ceea ce se numește „gap-ul de TVA” din România, considerat cel mai mare din Uniunea Europeană. Acest decalaj este adesea explicat prin evaziune fiscală, contrabandă sau lipsa de disciplină fiscală. Totuși, există și o altă perspectivă, mai complexă, care trebuie luată în considerare.

Potrivit unor specialiști, în economia românească există un mecanism legal și recunoscut la nivel european: exporturile și livrările intracomunitare, care se facturează cu TVA zero, dar cu drept de deducere integral. Astfel, firmele care fac exporturi, în special cele din industria auto, textile sau cablaje, pot solicita rambursarea TVA plătit pe inputurile locale. Statul nu încasează TVA pe aceste vânzări, dar plătește miliarde înapoi către companii, ca rambursare. Acest sistem nu este evaziune, ci o consecință a mecanismului european de TVA, notează revista „Viața Liberă”.

„Conform analizei, în statisticile oficiale, TVA-ul colectat pare tot mai mic, dar în realitate, o parte consistentă a acestuia este recuperată prin rambursări. Astfel, întrebarea rămâne: cât din diferența uriașă vine din frauda clasică și cât provine din structura reală a economiei noastre, orientată spre export și lohn?”, menționează sursa citată. „Se pierde atât din cauza contrabandei, cât și pentru că România funcționează ca un atelier pentru Europa, unde TVA-ul se rambursează, dar nu se colectează efectiv”, completează sursa.

De asemenea, se remarcă un paradox: mai multe multinaționale raportează pierderi contabile ani la rând, dar nu pleacă din țară. Potrivit „Viața Liberă”, acest lucru se datorează faptului că statul le rambursează TVA-ul lunar și le asigură lichiditate, ceea ce poate fi interpretat fie ca o subvenție indirectă, fie ca o funcționare normală a mecanismului TVA.

Pentru consumatorul din România, TVA-ul se plătește integral la casă, în timp ce pentru marii exportatori, TVA-ul se recuperează de la stat. Această diferență între cele două practici alimentază percepția unui sistem fiscal dezechilibrat în țară. În final, specialiștii sugerează că „gap-ul de TVA” nu trebuie privit doar ca rezultatul criminalității fiscale, ci și ca o reflectare a unei economii construite mai mult pentru exterior decât pentru consumul intern.