Criză în învățământul din Galați: 150 de profesori afectați de tăieri de norme

Situația din învățământul gălățean devine tot mai critică, conform datelor publicate de Inspectoratul Școlar Județean Galați. Un număr de 150 de cadre didactice vor trebui să aștepte clarificări oficiale cu privire la reducerea activității sau completarea normelor pentru anul școlar 2026-2027, afectând atât profesorii din mediul urban, cât și pe cei din mediul rural.

👉 Modificări legislative și consecințe pentru cadrele didactice

Această revenire la incertitudini este generată de majorarea normelor didactice la începutul acestui an, ceea ce a forțat mulți profesori să accepte ore pe alte discipline sau posturi fragmentate în mai multe școli. Precedentele măsuri adoptate de fostul ministru al Educației, Daniel David, care a modificat planurile cadru și a redus numărul de ore pentru diverse discipline, contribuie și ele la această situație complicată.

Cei mai afectați sunt profesorii de la disciplinele umaniste, în special limbile străine, având în vedere că, conform noii metodologii, nu mai este necesar ca a doua limbă străină să fie studiată de două ori pe săptămână. În majoritatea unităților de învățământ, această a doua limbă este de regulă limba franceză.

👉 Termene-limită și reacții ale profesorilor privind completarea normelor

Până pe 4 martie 2026, profesorii care riscă reducerea activității au avut termen să depună cererile și documentația necesară pentru a-și completa normele, conform metodologiei-cadru pentru anul școlar 2026-2027. O profesoară din Galați, aflată pe lista de completare a normei, a declarat: „Am fost obligată să îmi depun dosarul pentru completarea normei pentru anul școlar următor. [...] Probabil că vom fi nevoiți să acceptăm orice și chiar ore pe discipline pe care suntem necalificați, doar ca să avem un loc de muncă." Acesta este un semnal de alarmă pentru cadrele didactice, care se tem de o posibilă reprofesionalizare completă.

În răspunsul primit la solicitările redacției, inspectorul școlar general adjunct, prof. Florin Petrișor Andronic, a explicat că: „Planul de școlarizare [...] reprezintă documentul strategic anual, elaborat de unitățile de învățământ, care propune structura claselor/grupelor pe niveluri și forme de învățământ și nu structura catedrelor.” Totuși, răspunsul nu adresează nelămuririle privind evaluarea profesorilor în situația în care mai mulți candidează pentru același post, ceea ce ridică semne de întrebare asupra corectitudinii procesului de selecție.