Acum 90 de ani s-a născut Eugen Holban, personalitate a culturii galatene și naționale

Se împlinesc 90 de ani de la nașterea pictorului și etnologului Eugen Holban, o figură marcantă a culturii din Galați și din țară. Potrivit site-ului viata-libera.ro, Holban a dedicat peste 50 de ani cercetării și creației în domeniul artei populare și etnografiei județului Galați, fiind pentru această zonă o pionieră în demonstrarea valorii patrimoniului cultural.

Eugen Holban s-a născut pe 26 iulie 1935, în satul Valcele, județul Buzău. A absolvit școala tehnică veterinară în Brăila și a lucrat ca tehnician veterinar în mai multe comune din fostul raion Tecuci. În 1961, a fost admis la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Artă Monumentală, unde a studiat cu profesorul Costin Ioanid. În timpul facultății, a cunoscut-o pe sotia sa, Angela Tomaselli, și împreună au ales în 1967 să devină muzeografi la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană din Galați, actualul Muzeu de Artă Vizuală.

Debutul său artistic a avut loc în 1968, în cadrul unei expoziții interjudetene, iar pe parcurs a organizat doar două expoziții personale, în 1970 și 2012. Holban a participat la numeroase saloane și manifestări naționale, fiind membru al Filialei Galați a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR). Conform comuniatului, el a fost distins cu Premiul revistei „Dunărea de Jos” (2008, 2010), Premiul de excelență al filialei Galați a UAPR (2016) și Premiul Direcției Județene pentru Cultură în 2020. Lucrările sale se găsesc în colecții de stat și private din România, Italia, Germania și Israel.

Printre cele mai importante contribuții ale sale se numără cercetarea amănunțită a artei populare din zonele Covurlui și Tutova, zone considerate anterior „pete albe” pe harta etnografiei românești. Aceste cercetări au fost publicate în 1974, în albumul „Arta populară din județul Galați”, realizat împreună cu soția sa. Potrivit notează site-ul, această lucrare a contrazis opinia unora dintre specialiști, fiind prima demonstrație clară a valorii stilistice a artei tradiționale din această zonă.

Holban a continuat să publice studii și articole în reviste precum „Viața liberă”, „Datini și sinteze”, „Miorița”, „Școala galateană”, „Buletin cultural” și altele, contribuind semnificativ la cunoașterea și promovarea patrimoniului etnofolcloric. În paralel, a fost implicat în reconstituirea costumului tradițional specific zonei, bazat pe cercetările sale din satele Tepu, Corod, Gohor, precum și din alte localități, ceea ce a dus și la reconstituirea unui costum popular reprezentativ.

După 1990, Eugen Holban și-a adus aportul în organizarea Muzeului Satului „Petru Caraman” din pădurea Garboavele, unde a contribuit la reconstituirea unei gospodării tradiționale moldovenești. Cina citează că și-a păstrat preocuparea pentru promovarea valorilor artei populare, influențată și de stilizarea covoarelor moldovenești, pe care le-a integrate adesea în creațiile sale plastice.

Holban a fost un artist care a pendulat între teme folclorice, mitologice, istorice și abstracte, prețuind exprimarea metaforică și simbolică. A lucrat în tehnici mixte—acrilic, acuarelă, tempera, creioane colorate, pastel—realizând compoziții cu un profund caracter poetic și simbolic, inspirate din mitologia populară și motive tradiționale. La finalul vieții, a fost grav bolnav, fiind imobilizat aproape cinci ani, și a încetat din viață pe 25 noiembrie 2020, fiind îngropat în Cimitirul Bisericii Parohiei Brezoi I, orașul său natal.

Conform jurnalistei Maria Stanciu, o trăsătură distinctivă a operei sale este rafinamentul stilistic și subtilitatea cromatică, rezultând din influența artei populare și a tradiției etnofolclorice a zonei Dunării de Jos. În cele din urmă, Eugen Holban rămâne în memoria culturii locale ca un creator de valoare, ale cărui contribuții trebuie cinstite pe meritat. Întrebarea dacă autoritățile locale au planuri de a-i omagia personalitatea rămâne încă fără un răspuns clar.