Galatenii au sărbătorit Unirea la statuia Domnitorului Cuza
Într-o atmosferă încărcată de emoție, copiii din Galați, împreună cu părinții și bunicii lor, au asistat la ceremonia dedicată zilei de 24 ianuarie, ce marchează unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Statul a fost împodobit cu flori, iar cei prezenți au purtat simbolic tricolorul în piept și steaguri în mâini.
Din păcate, semnificația evenimentului a fost umbrită de un grup de susținători ai candidatului independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. Aceștia au perturbat solemnitatea momentului prin strigăte și fluierături, transformând ceremoniile într-un eveniment similar cu un meci de fotbal. Atmosfera a fost una de confuzie pentru copii, care au venit să învețe despre istoria țării lor și să celebreze un moment atât de important.
Manifestările au început vineri cu o slujbă religioasă la Biserica Vovidenia, oficiată de un sobor de preoți care s-au rugat pentru pace și pentru sufletul Domnitorului Unirii. Ceremonia a continuat la statuia lui Cuza, situată în fața Grădinii Publice, unde autoritățile locale au depus coroane de flori și au rostit discursuri.
Elevii, scutiți de școală, au participat cu entuziasm alături de familiile lor. Fanfară a Centrului Cultural "Dunărea de Jos" a deschis ceremonia, interpretând imnul național. Prefectul județului Galați, Andreea Anamaria Naggar, a transmis un mesaj în care a subliniat importanța realizării unirii și continuitatea eforturilor pentru modernizarea națiunii.
Cu toate acestea, cuvintele evocatoare ale prefectului au fost acoperite de huiduielile mulțimii, care striga și flutura imagini cu Călin Georgescu. Discursul istoricului dr. Valentin Bodea, care a vorbit despre semnificația zilei, a fost, de asemenea, umbrit de zgomotul provocat de susținătorii attentiv la mesajele lor politice.
După ceremonial, mulțimea s-a îndreptat spre casa-muzeu unde a copilărit Alexandru Ioan Cuza. Aceasta, reabilitată recent, a întâmpinat vizitatorii cu tradiționale colaci și mere, simbolizând ospitalitatea din acele vremuri. Cei prezenți au avut ocazia să pătrundă în istorie și să simtă atmosfera de la jumătatea secolului XIX, trăind astfel o bucată din moștenirea culturală a României.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail