Adevărul iluzoriu apare atunci când o informație este atât de mult repetată pe tot felul de canale de comunicare, încât nu își mai pune aproape nimeni problema dacă este sau nu reală. Atenția publicului la sursele de informare este foarte mică și lumea merge pe principiul dacă toți răspândesc aceeași știre, fac și eu la fel. Așa se propagă rapid și masiv lucruri complet false, pe care cineva cu o agendă clară și cu intenții malefice le vrea popularizate, ca să destabilizeze societățile. Rușii sunt foarte buni la împrăștiat minciuni în toată lumea, dar au competiție serioasă din partea chinezilor. Discutăm în detaliu subiectul cu Ruslan Trad, rezident Atlantic Council pentru cercetarea securității. Cristina Cileacu: Ruslan Trad, rezident pentru cercetarea securităţii la Atlantic Council, bine ați venit la Pașaport diplomatic. Ruslan Trad: Multumesc pentru invitație. Cristina Cileacu: Ruslan, studiaţi în profunzime propaganda rusă și, desigur, știm că folosesc multe teorii ale conspirației pentru a-și promova obiectivele. Până acum, de studiile dvs, care sunt cele care au avut succes? Ruslan Trad: Din păcate, propaganda rusă are destul succes, mai ales în Europa de Sud-Est, în special în Balcani. Avem exemple din Bulgaria, dar și din țările din jurul Uniunii Europene, inclusiv Serbia și Kosovo, care sunt printre principalele ținte ale propagandei pro-ruse din regiune. Unele țări din regiunea noastră au mai mult succes în combaterea acestei dezinformări datorită instrumentelor îndelungate și specializate de administrațiile locale, dar, în cazul Bulgariei, de exemplu, ne lipsește, în primul rând, răspunsul guvernului, iar, în al doilea rând, buna comunicare cu sectorul ONG, care este în prezent cel mai activ actor în combaterea dezinformării. În mod special de succes sunt campaniile de dezinformare bazate pe istorie și pe prejudecăți preexistente, în special pe tema ucraineană și refugiați. În contextul balcanic, rușii vizează în special această parte a societății, care este foarte eurosceptică și sceptică la vot. Avem un segment imens al societății care este foarte sceptic față de guvern în general și ei sunt principala țintă a acestei dezinformări. După cum am spus, avem campanii de succes bazate pe istorie și, chiar acum bazate pe agricultură și, așa-numitele valori tradiționale. Cristina Cileacu: Așa cum ați spus, rușii au destul succes în promovarea propagandei lor, care, acum crește deja la nivelul următor, în sensul că distrează publicul, confuzează publicul și, de asemenea, copleșește publicul. Și când spun copleșitor, mă refer la faptul că folosesc toate canalele disponibile pentru a multiplica același mesaj, care este un amestec de mult fals și, de asemenea, o proporție mică de adevăr. Cum ne putem apăra împotriva acestui lucru? Ruslan Trad: Ai perfectă dreptate. Rușii folosesc parțial adevărul, parțial fapte false în campania lor de propagandă și este foarte interesant faptul că, în general, campaniile rusești de dezinformare sunt foarte simple în privinţa acțiunile lor și a modului în care aplică aceste campanii de dezinformare în regiunile vizate. Și noul lucru este că, aceste campanii nu se limitează la prezența online. Ca exemple recente din Franța pentru că vedem campania rusă că merge pe stradă, cu marcaje graffiti, cu desene, promovând violența între comunități. Deci, campania online este foarte des însoțită de acțiuni offline. Și, problema aici este că, campania este foarte simplă, pentru că se bazează, așa cum am spus anterior, pe prejudecăți preexistente. Și problema aici este, în primul rând, apatia societății, care este un factor foarte, foarte important pentru o campanie de dezinformare reușită. Iar al doilea este încetinirea sau lipsa de răspuns din partea instituțiilor guvernamentale. Când astfel de campanii devin surse de ştiri alternative avem o problemă uriașă, pentru că mulți oameni, în special în această parte a lumii, se bazează nu pe mass-media mainstream, ci pe YouTube și pe rețelele sociale. Cum să contracarăm acest lucru este o chestiune discutată în prezent foarte intens în Uniunea Europeană și problema este timpul scurt, instrumentele sunt legate de cenzură, ceea ce are, să zicem, consecințe, ar putea avea consecințe asupra societății şi asupra politicii externe. Și al doilea lucru este că, folosind știri false împotriva Federației Ruse, înseamnă aceleași instrumente pe care Federația Rusă le folosește împotriva Uniunii Europene. Acest lucru este provocator, aceasta este o măsură controversată, dar face parte din dezbaterile actuale dintre statele membre. Cristina Cileacu: Un lucru pe care putem reuși să-l descoperim în aceste zile este faptul că rușii folosesc, de exemplu, site-uri false care pretind că sunt din Ucraina. La ce ar trebui să ne uităm când descoperim acest tip de site-uri false, pentru că ele copiază site-uri din Ucraina. Ruslan Trad: Da. Această practică este binecunoscută printre instrumentele utilizate de Federația Rusă. Nu este nimic nou, dar noua componentă aici nu este doar falsul sau imitația site-urilor reale, dar ei construiesc o întreagă reţea de siteuri. Așadar, este foarte greu pentru ascultătorul obișnuit sau cititorul obişnuit să înțeleagă că este vizat de un site de știri complet fals, care îl imită pe cel real. Și problema aici nu este doar că astfel de site-uri răspândesc informații false, știri false, dezinformare, conținut provocator, dar de asemenea, astfel de siteuri sunt construite pentru colectarea datelor, ceea ce este important nu numai pentru Federația Rusă, ci și pentru colectivitățile hackerilor, care acționează sub comanda serviciilor de informații rusești. Deci, cu astfel de activități, statul rus are, fereastră către, întreaga societate, cu adrese IP, personale, informații și, cel mai important, comportamentul online al publicului. Astfel, Federația Rusă și agențiile sale pot produce, produce, și mai multe campanii de succes din cauza unor astfel de site-uri web. Problema este că pentru publicul general, este foarte, foarte greu de înțeles că o platformă sau alta este reală sau nu. Așadar, avem nevoie, în special, de o muncă asiduă între agențiile guvernamentale și sectorul ONG-urilor și grupurile de verificare a faptelor, care se află în, în special în Bulgaria și în regiune, ceea ce este problematic, deoarece comunicarea este foarte proastă între cele două sectoare. Cristina Cileacu: Ați menționat, de când am început discuția noastră deja de trei ori, faptul că guvernele nu intervin suficient în această problemă extrem de importantă. Ce trebuie să facă? Ruslan Trad: Depinde de țară. Dacă vorbim despre partea noastră de lume, avem nevoie... România este mult mai bine decât Bulgaria sau alte țări balcanice, datorită reformelor și guvernării și instituțiilor mult mai active în acest domeniu. Avem nevoie de o reglementare mai bună și avem nevoie și de o definiție clară despre ce este dezinformarea. Pentru că, în exemplul Bulgariei, încă ne străduim să descriem, ca țară, ce este dezinformarea și de ce dezinformarea rusă este o problemă, pentru că serviciile noastre de informații produc, să zicem, rapoarte plictisitoare care nu sunt citite de publicul larg și conform acestor rapoarte, Federația Rusă a fost recent marcată ca o problemă de securitate a Bulgariei, dar, în același timp, nu avem o structură juridică, nu avem legi clare pentru cum să contracarăm campaniile de dezinformare, cum să reacționăm și, cel mai important, ce este dezinformarea. În acest sens, știți, în prezent în Bulgaria sunt peste 400 de site-uri care răspândesc dezinformare și știri false, și acționează destul de bine și gratuit în sfera noastră online din Bulgaria. Deci, ceea ce ar trebui să facă guvernul este foarte simplu, dar problema este voința politică și, cum să spun, neglijența elitelor politice, deoarece mulți dintre factorii de decizie și factorii de decizie nu înțeleg încă, care este problema și că regiunea noastră și Uniunea Europeană se află într-o situație de război. Cristina Cileacu: Faptul că oamenii astăzi scrollează foarte mult, ne folosim telefoanele și continuăm să scrollăm. Vedem ceva repetat pe diverse canale: social media, YouTube, așa cum ați spus, chiar și site-uri. Acest lucru creează ceea ce se numește efectul adevărului iluzoriu. Ce instrumente pot folosi oamenii pentru a evita acest efect? Pentru că începem să credem ceva, chiar dacă nu este adevărat, doar pentru că l-am văzut de mai multe ori. Ruslan Trad: Da, într-adevăr aceasta este o problemă și mai mare acum pentru că, știți acest termen - infodemic. Termenul a fost foarte popular în timpul pandemiei Covid 19, dar trăim într-o infodemie constantă. Ce vreau să spun, problema este că producem știri în fiecare minut. Oamenii sunt, în primul rând, în prezent, puțin leneși să caute surse. Oamenii consumă știri de pe telefoanele mobile în mare parte, inclusiv eu. Și dacă nu sunteți în acest domeniu de combatere a dezinformării sau ceva mai interesat de acest subiect, publicul general consumă știrile într-o manieră plictisitoare, simplă, în metrou și tramvai. Și aceasta este o parte a problemei. Din cauză că se produc multe știri, nu se oferă șansa de a căuta sursa și de a verifica care sunt informațiile din interiorul consumului de știri. Deoarece multe website-uri nu oferă istoric sau context, ceea ce este foarte important pentru jurnalism, și este foarte important în timpul campaniilor de dezinformare sălbatice, care vizează constant publicul din întreaga Uniune Europeană. Și acesta este motivul pentru care, de exemplu, în Balcani, mai puțin de 20% din populație verifică sursele. Și asta face parte din mentalitate și cultură, care este, de asemenea, o problemă pentru educație. Așadar, atunci când vorbim despre cum să contracarăm astfel de tendințe, trebuie să vorbim despre educație, în multe țări încă lipsesc instrumentele, copiii și studenții nu sunt învățați cum să reacționeze și să verifice sursele. Problema este, de asemenea, reglementarea, așa cum spuneam în conversația noastră de acum, reglementarea nu există încă în multe țări din Uniunea Europeană. Cristina Cileacu: În opinia dvs., pentru că cercetați, așa cum am spus, securitatea. Cât de legat este faptul că propaganda rusă este atât de reușită și, pe de altă parte, avem partide de extremă dreapta care cresc în toată Europa și au mai mult succes decât înainte? Ruslan Trad: Dezinformarea reprezintă o provocare de securitate și mai ales în țările aflate în perioadă de tranziție sau care nu au instituții democratice bine stabilite. Și, de exemplu, în Bulgaria, unde locuiesc, avem probleme cu agențiile de securitate, care sunt infiltrate de Federația Rusă de mulți ani. Da, acum avem măsuri pentru a contracara această influență în interiorul instituțiilor. Dar problema este că, timp de mulți ani, partidele populiste și mișcările de extremă dreapta fiind tolerate de guvernele locale din Balcani, aceste mișcări sunt uniforme, vizibile, au prezenţă în instituţii, au prezență în agențiile de securitate, în forțele de poliție. Și, problema acum este că aceste mișcări, pentru că se prefac că sunt, unele dintre ele, nu toate, pretind că sunt anti-ruse, în acest moment, guvernele închid ochii. Și avem o provocare de securitate foarte dificilă chiar acum, cum să contracarăm astfel de mișcări care dovedesc că sunt anti-guvernamentale, că sunt antidemocratice. În același timp, combaterea dezinformării rusești, răspândită uneori prin aceleași mișcări. Deci avem foarte multă de muncă de făcut și, din păcate, cealaltă parte este mai avansată cu zece ani. Cristina Cileacu: În afară de Rusia, despre care am decis deja că este cea mai bună atunci când vine vorba de răspândirea dezinformării, sunt țări în regiune, mai ales că ați menționat de câteva ori și Balcanii, cu interese, care folosesc aceleași metode de dezinformare? Ruslan Trad: China este un actor nou aici. Campaniile de dezinformare chineze au fost active mai ales în Republica Cehă, dar, ele se răspândesc în întreaga regiune, deoarece regiunea a devenit mai importantă pentru China recent. Și problema aici este că, atât pentru agențiile de securitate, cât și pentru societățile și guvernele locale, China nu este considerată un stat inamic. Nu avem o povară istorică, nu avem probleme cu China, așa cum avem cu Federația Rusă. Și operațiile de informare chineze și campaniile lor de dezinformare au scopuri diferite. Da, folosesc aproape aceleași instrumente. Și în Republica Cehă a existat un caz de campanie de de informare redusă la a arăta ca o campanie de dezinformare rusă, dar de fapt a fost o campanie chineză. Deci imită chiar și campanii de influențare a opiniei publice, mai ales în contextul intereselor chineze, care sunt în mare parte legate de Asia și Taiwan. Dar, în contextul global, China are nevoie de fiecare vot, fiecare țară este importantă pentru ei. Astfel, Balcanii au devenit unul dintre punctele fierbinți pentru interesele chineze și operațiunile informaționale, lucru care este puțin diferit de campaniile de dezinformare desfășurate de Federația Rusă. Desigur, alte țări sunt implicate, de asemenea, în astfel de operațiuni, în Balcani și în special în Europa de Est, inclusiv țări occidentale, care încearcă să contracareze narațiunile venite din China și Federația Rusă. Și avem și o prezență iraniană, care este, într-adevăr, intensă în țările scandinave. Cristina Cileacu: Pentru că inteligența artificială face deja parte din viața noastră, desigur, este folosită de cei care răspândesc dezinformarea, este folosită și de cei care încearcă să contracareze dezinformarea. Cine o folosește mai bine? Ruslan Trad: Aceasta este o întrebare dificilă, deoarece dacă luați exemplele recente, se pare că cealaltă parte este mult mai bună în utilizarea IA, inclusiv pentru că nu au nevoie de reguli, de exemplu. Atunci când autoritatea morală a unei țări și deciziile sunt mai ierarhice și sunt centralizate, nu trebuie să te oprești din reglementarea modului de utilizare a IA. Și am văzut unul dintre exemplele recente, un reportaj fals de la France 24, care pretindea că președintele Macron a decis să nu viziteze Ucraina din cauza provocărilor de securitate de la Kiev. Acel reportaj este total fals, dar este foarte larg răspândit pe rețelele sociale. Și, de cealaltă parte, în Uniunea Europeană, în țările occidentale, IA este reglementată zi de zi și, știți, decizia recentă a Facebook și Meta în general, de a eticheta conținutul produs de IA, fotografii, de exemplu, ceea ce nu este cazul de cealaltă parte. Ei nu au probleme să folosească IA pentru campanii de dezinformare. Cristina Cileacu: Republica Moldova, de exemplu, este o țară care suferă foarte mult, din cauza inteligenței artificiale. Deepfake-urile sunt în creștere în Republica Moldova, iar ţinta principală este preşedintele Maia Sandu. Este tot mai bună inteligența artificială în crearea de deepfakes sau este încă la nivelul la care le putem identifica, dacă ne uităm cu atenție? Ruslan Trad: Pentru publicul larg este foarte greu de înțeles care este un produs IA sau nu. Nici măcar pentru experți, pentru că aveți nevoie de software sau aveți nevoie de timp pentru a înțelege ce videoclipuri sunt false sau nu. Pe Telegram, de exemplu, sunt canale care produc videoclipuri legate de războiul ucrainean. Moldova este un caz special, pentru că în ultima vreme, toate semnalele venite de la Kremlin și administrația Moscovei spun că Moldova este foarte puternic vizată chiar acum de campania de dezinformare a Kremlinului. Este parte dintr-o campanie a Kremlinului mult mai largă și probabil va fi o escaladare în această țară, pentru că este țintită și este parte a planului de război dat de Kremlin. Deci Moldova este un caz foarte special și fiecare expert ar trebui să urmărească evenimentele de acolo. Cristina Cileacu: Ruslan Trad, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Ruslan Trad: Mulțumesc.