150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși: detalii inedite despre creația sa

Pe 19 februarie 2026, se împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui artist Constantin Brâncuși, an dedicat lui, ocazie cu care aflăm informații mai puțin cunoscute despre etapele creației sale. Potrivit viata-libera.ro, Brâncuși a avut un parcurs inițial marcat de influențele curentelor artistice din Paris la începutul secolului XX.

👉 Primii pași în arta sculpturii la Paris

În vara anului 1904, Constantin Brâncuși ajungea în capitala Franței, într-o perioadă fermentată artistic, cu curente precum fovismul și cubismul. După ce a fost admis la Școala Națională de Arte Frumoase în 1905, el lucrează în atelierul sculptorului Antonin Marcié și, ulterior, studiază câteva luni cu celebrul Auguste Rodin, ca urmare a intervenției Reginei Elisabeta a României.

Fiind un spirit liber, Brâncuși a refuzat să rămână în atelierul lui Rodin, afirmând că „în umbra marilor copaci nu crește nimic”. Această decizie a marcat începutul căutărilor sale artistice, reflectate în lucrările expuse în cadrul „Salon de la Société Nationale des Beaux-Arts” și la Salonul de toamnă din același an.

👉 Întoarcerea la rădăcini și lucrările emblematice

Brâncuși se lasă influențat de arta populară românească și de tradițiile folclorice, realizând lucrări de mare impact, cum ar fi „Rugăciunea”, „Sărutul” și „Cumințenia pământului”. Aceste opere sunt considerate cotituri esențiale în creația sa, având o puternică legătură cu identitatea culturală românească.

„Rugăciunea” a fost concepută pentru un monument funerar din Cimitirul „Dumbrava” din Buzău, iar realizarea sa în bronz a avut loc între 1907 și 1910. Criticul de artă Barbu Brezianu subliniază că Brâncuși a reușit să imprime acestei lucrări „o austeritate aproape canonică”, evocând un profund sentiment de smerenie. Ordinul lucrărilor a fost deseori influențat de tradițiile bizantino-românești, creând o sculptură cu un simț de mișcare subtilă.